joi, 7 aprilie 2011

Credit crunch 2?

Dupa ce in 2009 si partial in 2010 creditul privat a inghetat, cu efecte brutale asupra PIB (-7.2 in 2009), sperantele celor ce asteptau cresterea economica pentru a rezolva orice problema stateau "deblocarea creditarii", ca in vremurile cand creditarea era comandata de la Guvern.


Creditarea era pe cale sa-si revina natural, la rate normale de crestere, in conditii corecte de risc (cu exceptia programului Prima Casa), pentru clientii care aveau capacitate de rambursare. Totusi, interviul dlui Isarescu din ZF contureaza o recesiune in W.

Restrictionarea creditului pentru populatie

Personal, sunt perfect de acord cu restrictionarea creditului in valuta, mai ales pentru persoanele fizice care nu pot suporta variatiile reale ale cursului de schimb. Restrictionarea creditului in valuta pentru persoane fizice inseamna clar restrictionarea creditului ipotecar / imobiliar in euro, deoarece persoanele fizice nu au acces la altfel de credite in euro; creditele de consum in euro sunt la nivel nesemnificativ.

Daca creditele ipotecare in euro vor fi restrictionate (deci inclusiv Prima Casa?), atunci perspectivele pietei imobiliare sunt mai negre decat par, indiferent de manipularile din ziare si site-uri de specialitate, care vad oricand "o crestere a interesului".

In conditii de inflatie ridicata, nu vad cum ar fi posibil ca creditele in lei sa devina regula creditarii, avand in vedere ca o dobanda de 10% - 11% pe 30 de ani este de neconceput.

Restrictionarea creditului pentru firme

Reducerea creditelor in valuta pentru firme poate afecta direct firava recuperare economica din trimestrul I. Marjele la lei nu sunt mici (inclusiv din cauza inflatiei ridicate), iar ca o firma sa poata plati fara probleme dobanzi de 8 - 9 pp pentru overdrafturi, ar trebui sa aiba marje brute cel putin duble. In perioada de criza, astfel de clienti nu sunt foarte multi.

Inchei reafirmand faptul ca sunt perfect de acord cu restrictionarea creditarii in valuta, chiar daca va veni cu pretul reintrarii in recesiune economica, in conditiile in care se face pentru reducerea euroizarii economiei si nu pentru a folosi valuta pentru nevoile statului de rambursare a imprumuturilor de la FMI.

5 comentarii:

Anonim spunea...

buuuunnnnnn... si ce te faci, pentru ca nu au prea multi ochi de vazut si ochi de auzit... iar cand Isarescu le mai bobeste... se razgandeste el repede... ai uitat de perioada 2006-2008?

Mihai Marcu spunea...

da, se poate razgandi. dar avand in vedere momentul cand anunta restrictia, atunci inclin sa cred ca e vorba de protejarea platii datoriei externe in valuta.

bogdan spunea...

Mihai, Isarescu nu foloseste termenul de restrictionare, ci de descurajare.
Probabil pentu credite in EUR se va face un test aditional de stres, care va determina un procent de indatorare mai mic.

Ceva de genul:
Ai venituri de 3200 RON, 800 EUR. Vrei credit cu rata de 400 EUR, adica 1600 RON? Daca eur creste cu 30%, iti mai permiti sa platesti ratele? Nu prea.
In cazul asta ai voie sa iei rata de doar 300 EUR, astfel incit sa-ti permiti s-o platesti si cind EUR va fi cu 30% mai mare.

Ceea ce e corect. Oricum bancile au inceput sa iti calculeze procentul de indatorare si dobanda in functie de istoricul personal si de nivelul veniturilor.

AristotelCostel spunea...

@marcu

Bo'danel e un IT-ist din Iasi care descrie... rezonabil viitoarele mutari ale regimului securist.
E foarte perspicac. :D

@bo'dan

Bancile tin cont de istoricul personal, da' ti-am spus ca nu-s deloc interesate de viitorul cretinacilor. A cam luat foc sandramua si-o cosmetizeaza cu... benzina. :D

Florin spunea...

Dacă se va acţiona în sensul în care susţine Bogdan, rezultatul ar fi pozitiv, plafonul de îndatorare la euro ar fi mai mic decât la lei, este decizia fiecăruia dacă vrea să se îndatoreze mai mult cu dobândă mare, sau mai puţin cu dobândă mică şi risc de depreciere valutară.

Mi-e teamă însă de acţiuni drastice, gen, ai salariul negociat în lei, te împrumuţi numai în lei, îl ai în valută cu echivalent lei, ţi se permit creditele în valută. Asta nu ar duce decât la creşterea euroizării economiei.

Mai bine ar face presiuni pentru ca societăţile care lucrează cu publicul să nu mai lucreze cu contracte în euro (vezi servicii de telefonie etc)