Stay Short RON

Un punct de vedere interesant despre miscarea leului pe termen scurt, via Credit Writedowns.

Spre furtuna perfecta a deficitului bugetar

Deficitul bugetar este masura care face si desface acordul cu FMI; deficitul bugetar a retrogradat Romania la nivel "junk". In numele deficitului bugetar se reduc salarii si alte cheltuieli publice. Exista o bomba cu ceas care sta sa arunce in aer deficitul bugetar - dobanzile.

Video - decaderea capsunarilor

Un material video foarte interesant de la Bloomberg, gasit via Credit Writedowns despre cum recesiunea spaniola se transmite in Romania.

Raportul DTZ Echinox - inca un dus rece pentru piata imobiliara

Mediafax citeaza noul raport al DTZ Echinox. Dupa anii de exuberanta si de "totul creste", tonul raportului este mult mai rezervat si mai pesimist in ce priveste Romania.

Weekend Movie - 21st Century Enlightment

Iluminismul in varianta moderna.

Weekend Video - Bula imobiliara chineza

In mod clasic, existenta bulei imobiliare chinezesti este inca disputata.

Miturile sistemului de pensii

O prezentare excelenta a unor idei gresite despre sistemul de pensii romanesc, via Cristi Parvan.

Revizuim PIB-ul pe 2009?

Alex Dumitrascu are un comentariu excelent: daca profitul pe 2009 de 3.68 miliarde euro al vestitei firme American European Marketing & Entreprises este fals, atunci PIB-ul pe 2009 ar trebui revizuit cu 2.5% in minus?

Negocierea cu autoritatile fiscale

Una dintre cele mai mari probleme ale mediului fiscal romanesc este totusi si una din cele mai putin discutate.

Problema este simpla: Autoritatile fiscale nu pot negocia solutii fiscale cu contribuabilii, legal.

In multe alte tari, autoritatile fiscale dau dovada de mai multa flexibilitate in negocierea unor intelegeri / tranzactii cu contribuabilii.

Exemplu: esti un magazin care vinde diverse bunuri; anual se fura echivalent de 1% din bunuri, demonstrabil cu acte / inregistrari video; in urma unei negocieri cu autoritatile fiscale se poate permite magazinului sa-si deduca aceste pierderi si sa nu le impoziteze.

Autoritatile nu au nicio posibilitate sau dorinta de a negocia oficial cu contribuabilii (aici vorbim de cei majori); din aceste motive pierderile din nerecuperari de impozite sunt mult mai mari din cauza atitudinii "totul sau nimic", raspunsul fiind evident "nimic". Daca ar negocia, autoritatile fiscale ar putea recupera amiabil mai multe impozite / taxe. In schimb, se prefera solutia extrema a insolventei.

Daca autoritatile fiscale ar primi dreptul de a negocia si a da solutii fiscale personalizate, castigurile ar fi mult mai mari. Din pacate, datorita legilor romanesti care cer "doar" perfectiune din partea contribuabililor, negocierea pare a fi inutila.

BNR confirma dezastrul imobiliar

Pe 13 august intrebam cat din recesiunea actuala a Romaniei a fost generata de sectorul imobiliar.

Din raportul de stabilitate financiara, aflam raspunsul de la BNR: foarte mult.

Sectoarele construcţiilor şi imobiliar cumulau 30 la sută din volumul total al creditelor restructurate, urmate de turism şi comerţ (aproximativ 25 la sută). Din punct de vedere al valorii medii a unui credit restructurat, cele mai ridicate valori se înregistrează pentru creditele restructurate din sectorul imobiliar.

Sectorul imobiliar are o contribuţie relativ modestă la valoarea adăugată creată de către companii (3 la sută, iunie 2009), însă deţine 13 la sută din activele totale (iunie 2009). Un risc ridicat provine din nivelul datoriei externe, care reprezintă peste 35 la sută din totalul datoriei externe private a României (iunie 2010). Mai mult, aproximativ o treime din datoria externă pe termen scurt provine din acest sector (iunie 2010). De asemenea, expunerea băncilor autohtone pe acest sector este relativ mare (peste 14 la sută din creditele acordate către companii, respectiv 14 miliarde lei, iunie 2010 şi în creştere de la 9,7 miliarde lei, decembrie 2008).
Rolul firmelor din construcţii şi imobiliare pentru sectorul bancar şi economie ar putea fi modest în perioada următoare, în lipsa unor proiecte importante de infrastructură.

Paragraful este devastator: imobiliarele in Romania, pana in 2009, au produs putina valoare adaugata. Au consumat insa foarte multe resurse, au distrus valoare, au creat credite neperformante si au redus capacitatea bancilor de a da noi credite.

Restructurarile financiare ale companiilor de real-estate sunt oarecum discutabile ca utilitate finala. Toata lumea sta pe proiecte, pe garantii, pe planuri de reorganizare asteptand o iluzorie revenire a pietei. Valoarea implicata este mult prea mare pentru a fi "aruncata" doar pe clientii existenti.

Raportul nu nominalizeaza, dar cel mai probabil principalii "vinovati" sunt cel mai  segmentul rezidential si cel al terenurilor. Din oferta bancilor trebuie sa dispara creditul ipotecar pentru companii sau creditele garantate cu constructii viitoare, cele mai riscante. Astfel de credite trebuie date doar de companii specializate in finantari real-estate, nu de banci generaliste.

Nota: subiectul este preluat si de Mediafax.biz carora le multumesc pe aceasta cale pentru perioada de acces la fluxul de stiri.

Alex Nicolin are o completare excelenta:

Alocarea ineficienta a resurselor (imobiliarele au fost doar un caz particular) apare ca si consecinta directa a disfunctiilor pietei cauzate de interventia statului. Foarte multi sunt tentati sa creada ca in perioada de "boom" piata a fost prea libera, ca urmare a eliminarii reglementarilor. Insa adevarul este cu totul altul - interventia a fost de natura monetara - expansiunea creditului prin scaderea arificiala a dobanzii (FED, BCE) a adus un exces de bani in economie si a ascuns riscurile asociate creditarii. Bancile centrale din tarile "emergente" au acumulat mari rezerve de moneda straina si au trecut la emisiune monetara pe baza acesteia, mentinand un curs valutar stabil si favorizand astfel "dolarizarea" economiilor locale prin socializarea riscului valutar. Bancile comerciale care activau pe aceste piete au fost astfel tentate sa isi creasca expunerea, in principal prin acordarea de credite imobiliare. In lipsa unei perceptii sanatoase a riscului, ascuns de interventia statului (hazard moral), nu a mai existat niciun factor care sa tempereze goana bancilor dupa profit. Una din cele mai mari greseli pe care le-au comis subsidiarele a fost contractarea de credite pe termen scurt de la banca-mama sau de la alte banci straine pentru a acorda mai departe credite pe termen lung. Ele se bazau probabil pe executarea silita a unei parti din garantii la un pret mai mare decat valoarea creditului pe fondul unei pieti unde "pretul doar creste".

Falsa reducere a TVA

Diverse comisii din Senat se joaca cu TVA-ul; ba e 19%, ba e 24%.

Scaderea TVA la 19% dupa doua luni de la majorare ar fi o greseala imensa. Pe langa sentimentul de instabilitate transmis mediului de afaceri, preturile NU vor scadea; singurul efect ar fi cresterea in continuare a deficitului bugetar.

Odata ce populatia s-a obisnuit cu un nivel de pret, cu TVA 24%, acesta este noul pret de echilibru pentru acel produs. Chiar daca taxele ar scadea, comerciantii nu au niciun motiv sa scada preturile, pe termen mediu si scurt, deoarece populatia oricum ar plati acel pret cu care s-a obisnuit.  Scaderile de pret se vor produce pe termen lung, in masura ce exista concurenta.

Pe de alta parte, ministrul Vladescu lanseaza cateva declaratii interesante:

"Şi amendamentele care s-au făcut, inclusiv cele care par foarte bine, în favoarea poporului român, referitoare la reducerea TVA la alimente... ştiţi foarte bine că sunt inutile, pentru că niciodată TVA nu se va reduce. Vom majora infracţionalitatea, respectiv evaziunea fiscală şi vom încuraja preţurile care se transferă în buzunarele celor care vând produsele respective"

 Partea cu TVA-ul care nu se va reduce niciodata nu are logica. TVA-ul este acum la un nivel urias din motive de deficit bugetar. In cazul unei viitoare relansari economice, odata cu cresterea incasarilor la buget, vor exista premisele reducerii TVA. Promisiunea mentinerii TVA de 24% pe termen nedefinit, indiferent de situatia economia este cel putin hazardata.

Sistemul medical si controlul preturilor

Presa din Romania si din toata lumea proclama falimentul sistemului medical romanesc. Multi acuza in schimb o "lipsa de omenie" a personalului medical. Economic, exista totusi o explicatie mai simpla.

Impozitarea progresiva - argumentele "contra"

Asa cum am promis vineri, urmeaza argumentele "contra" impozitarii progresive a salariilor cu cote maxime de pana la 48%. Am uitat sa mentionez ca pana in 2004 exista globalizarea veniturilor - mai exact la sfarsitul anului se adunau veniturile obtinute si din alte surse; ulterior se aplicau cotele anuale de impozit progresiv.

Azi voi pune pe prima pagina cateva argumente ridicate de comentatatori contra impozitarii progresive. Au fost foarte multe comentarii bune si relevante (editate lejer din motive estetice); daca nu le-am inclus este doar din cauza vitezei.

Impozitarea progresiva - argumentele "pentru"

Postul de ieri a starnit numeroase comentarii pro/contra. Am sa pun azi pe prima pagina cateva argumente ridicate de comentatatori in favoarea impozitarii progresive cat si contra acestui tip impozitarii. Au fost foarte multe comentarii bune si relevante (editate lejer din motive estetice), daca nu le-am inclus este doar din cauza vitezei cu care le-am citit si nu din alte cauze. Argumentele contra vor fi publicate luni. Personal, nu sunt de acord cu impozitarea progresiva la nivelul maxim anuntat, dar conform declaratiei de intentie cand am deschis acest blog, voi aborda si pozitii total contrare, gen "avocatul diavolului".

Discutia despre impozitul progresiv este relevanta deoarece inclusiv ministrul Vladescu a lansat ideea introducerii acestui tip de impozit anul viitor.

48%

Am citit declaratiile domnului Ponta si m-am cutremurat - isi pregateste apocalipsa pentru salariati, cu rate de impozitare progresiva de maxim 48%.

Nu am inteles niciodata politica fostului FSN/FDSN/PDSR/PSD de a taxa munca cu atat de multa salbaticie. Inainte de 2004, impozitele maxime depaseau 40% si se aplicau incepand de la nivele foarte mici. Astfel, pentru veniturile care depaseau 16.300 RON anual (1358 RON lunar) se platea impozit de 40% in 2004. Actualizand la inflatie intre 2004 si 2009 cu 138.68%, pragul peste care s-ar plati impozit de 40% ar fi de 1856 lei.

Despre subventii si alte gratuitati - Reactii

Alex Nicolin a publicat la articolul de ieri un comentariu interesant, pe care-l reproduc mai jos.

Reabilitarea termica gratuita

Intotdeauna am fost socat de blocurile ceausiste care valoreaza milioane de euro dar care arata ca dupa  bombardament: fatade deprimante, scari de bloc insalubre. In plus, eliminarea unui drept fundamental al romanului - subventia de incalzire - a fost intampinata cu plansete unanime, incat guvernul este pe cale sa o pastreze si in 2011.

Lipsa totala de interes a proprietarilor de bloc fata de cum arata locuinta lor prin exterior este "contracarata"  printr-o noua ordonanta. Detalii in continuare.

Riscurile bancare

Din ZF aflam ca dobanzile anuale efective au crescut in luna iunie, in ciuda asteptarilor de "relansare a creditarii". Aceasta evolutie a dobanzilor are totusi o logica; incercam sa o deslusim in continuare.

Weekend Movie - Google - Verizon

Despre intelegerea Google - Verizon referitor la neutralitatea internetului. Mai exact, pentru inceput  retelele wired raman neutre, in timp ce in  retelele wireless prioritizarea va fi regula.

Recesiunea continua si in trimestrul II 2010

Fata de trimestrul II 2009, PIB a scazut cu 0.6% (serie ajustata sezonier).

Fata de trimestrul I 2010, PIB a crescut cu 0.3% (serie ajustata sezonier)

Fata de semestrul I 2009, PIB a scazut 1.5% (serie ajustata sezonier).


Desi recuperarea in trimestrul II a fost firava fata de trimestrul I, cresterea taxelor din trimestrul III corelata cu concedierile din sectorul public si noile masuri de austeritate nu vor lasa loc de crestere.

Deci nu, economia nu a iesit din recesiune in trimestrul II.

Sursa: INSSE

Cat din recesiunea actuala se datoreaza bulei imobiliare?

Romania a trecut printr-un balon imobiliar (rezidential) care s-a spart - asa cum si trebuia. Pe langa efectele directe din piata imobiliara, exista si alte efecte mai putin vizibile.

Arierate (tehnic)

Avertisment :) - postul e tehnic si oarecum "nisat" pe un subiect ingust.

In practica exista doua metode practice prin care statul poate paraliza complet o companie - prin neplata la timp a facturilor (arierate) sau prin masuri fiscale brutale (blocari de conturi, sechestru). Azi vorbim despre arierate.

Guvernul are de platit bani catre agentii economici (TVA, alte rambursari de taxa, plata de facturi pentru servicii prestate statului). Neplata la timp a acestor bani creeaza blocaj economic in lant, in care cea mai slaba veriga (a se citi firma) cedeaza, de regula prin insolventa. Astfel, in mai 2010, conform declaratiilor ministrului finantelor arieratele erau de 1.7 miliarde lei, in crestere de la 1.5 miliarde lei la 31 decembrie 2009.

Pe termen scurt, reducerea arieratelor nu e in interesul guvernului. Reprezinta o sursa aproape gratuita de finantare, agentii economici nu pot pune presiuni altfel de legal; actiunile in justitie dureaza mult, timp in care agentul economic respectiv poate intra in insolventa.

Dobanzi real negative la depozite

Cel mai asteptat indicator al lunii iulie era rata inflatiei. Cat din cresterea cu 5pp a TVA se transmite in preturi? Din ZF aflam cifrele – inflatia anualizata pe luna iulie este 7.14%, in crestere cu 2.58 puncte procentuale fata de iunie 2010. Transmisia cresterii TVA in preturi a fost mult mai redusa decat se preconiza si mult sub predictiile catastrofice de 10% – 12% pe care le auzeam la inceputul lunii iulie.

Problema este alta – dobanzile la depozite au devenit real-negative. Cine tine bani in banca pierde din puterea de cumparare - un  exemplu foarte simplu in continuare.