Dobanda de referinta si costul creditelor

Probabil stiti ca BNR a redus dobanda de referinta la 6.5%, iar principala problema este de fapt "creditele sunt prea scumpe". In realitate, costul creditelor nu este principala problema.

Lectia clasica de economie ne spune: daca scade pretul, cresc vanzarile. Aceasta regula este valabila pentru foarte multe bunuri sau servicii. Cei care s-au calcat in picioare sa cumpere bormasini la 15 lei confirma.

Dobanda este costul creditului; daca scad dobanzile, am putea presupune ca vor creste si "vanzarile" de credite. Sa vedem ce se intampla in ultimul an:

Pentru creditul in lei:



Pentru creditul in valuta:



Ce vedem din ambele grafice - pentru aceeasi perioada - februarie 2009 - ianuarie 2010, atat dobanzile (linia rosie) cat si soldul creditelor (linia albastra) scad.

In ambele cazuri (lei si valuta) fenomenul este asemănător: desi creditele s-au ieftinit, soldul creditelor curente a continuat sa scada. Concluzia este ca nu cererea solvabila de credite este foarte anemica; dobanzile pot sa scada, insa credite noi se vor da mai greu. Reducerea dobanzilor ii ajuta pe cei in dificultati financiare, dar nu stimuleaza semnificativ cererea solvabila de credite noi.

Practic, suntem in situatia in care scaderea preturilor se suprapune cu scaderea vanzarilor. Este o dovada in plus ca economia romaneasca este in faza in care se repara bilanturi si se platesc datorii. Stimulul creditelor ieftine, desi util, nu este nici pe departe suficient.

Falimentul persoanelor fizice - un pas necesar

Proiectul de lege a trecut de Senat, dar nu inseamna ca va deveni aplicabil in curand. Desi proiectul actual al legii falimentului are cateva probleme, este un pas inainte.


La prima vedere, bancile au de "suferit": riscul asociat creditării persoanelor fizice se modifica substantial si devine asemanator cu cel pentru juridice.

In relatia cu banca, consumatorul era un soarece fortat sa se joace cu pisica, avand un singur drept: sa-si aleaga pisica. Acum, balanta puterii se echilibreaza.

Costul creditelor NU trebuie sa creasca din cauza ca persoanele fizice pot da faliment, la fel cum creditele pentru firme nu sunt semnficativ mai scumpe. Ce se va schimba cu adevarat in banci este disparitia ideii cum ca a acorda populatiei (cu carte de munca) este o chestie sigura, care aduce doar profituri.

Proiectul legii falimentului aduce si alte probleme - in forma in care este acum, este un cadou de 25% din credit facut populatiei - daca demonstrezi ca ai plati sau poti plati 75% din credit, scapi de restul 25%. O alta consecinta neplacuta este impactul asupra chiriilor - daca exista contract, proprietarii se vor trezi cu chiriasi care nu pot evacuati in timp ce sunt in procedura de reorganizare. Aceeasi surpriza o vor avea si furnizorii esentiali (gaze, apa, energie electrica).

Va deveni mai eficient pentru banci sa inceapa voluntar restructurarea datoriilor persoanelor fizice, inainte de a se ajunge la tribunal.

Posibil W?

Interviul oarecum discret al domnului Isarescu contine cateva avertismente voalate la adresa politicii Guvernului. In continuare, ce-am reusit sa citesc printre randuri:


Citez din articol:

Dacă nu avem răbdare să lăsăm economia să îşi revină, o variantă ar fi să majorăm impozitele.O altă variantă ar fi, dar asta vă garantez că nu se va întâmpla în România, să facem corecţii pe uşa din dos, prin inflaţie şi curs. Trebuie evitată corecţia prin inflaţie pentru că istoric s-a dovedit că în acest caz plătesc mai mult cei săraci şi se îmbogăţesc cei care speculează

Din nou, cheia ramane deficitul bugetar. Daca cheltuielile publice nu scad, singura solutie este cresterea impozitelor, cresterea de impozite care ar duce la prelungirea recesiunii. Cresterea impozitelor (de preferat a TVA) s-a intamplat in Ungaria, in tarile baltice si inclusiv intr-o tara cu excedent bugetar - Bulgaria; in Romania, masura a fost evitata strict din motive electorale (si poate ca a meritat costul).

Paragraful despre inflatie este o confirmare implicita despre ce s-a intamplat pana acum in economia romaneasca; din pacate aceste declaratii vin cu cateva zile inainte de (posibila) scadere a ratei de referinta a BNR. Ideile sunt excelente, ramane de vazut daca scaderea inflatiei va continua; inca nu am cifre, dar riscul de stagflatie (inflatie mare si crestere economica zero sau negativa) inca este prezent.