In 16 decembrie am lansat o rugaminte catre cititori sa estimeze cat va fi cursul la 31 decembrie 2009. Multi au ghicit corect intervalul 4.21 - 4.23, unii au mentionat 4.22 dar premiul intai merge catre B, care s-a apropiat cel mai mult - a estimat 4.2267 iar BNR a comunicat 4.2282. Felicitari!
Cu ocazia Anului Nou , urez tuturor cititorilor multa sanatate, fericire si belsug alaturi de cei dragi! La Multi Ani!
joi, 31 decembrie 2009
miercuri, 16 decembrie 2009
Cat va fi cursul pe 31 Decembrie 2009?
Pentru ca nu ma descurc de loc cu prognoze pe perioade lungi, lansez o intrebare: Cat va fi cursul la 31 decembrie 2009? Castigator va fi cel care se apropie cel mai mult de cifra comunicata de BNR.
Personal, daca nu se schimba nimic in rau pana atunci, ma astept sa nu depasim 4.29.
Personal, daca nu se schimba nimic in rau pana atunci, ma astept sa nu depasim 4.29.
luni, 14 decembrie 2009
Vacanta
Intrucat de azi intru in vacanta, articolele vor fi ceva mai rare. Revin in forta de la 1 ianuarie, dar exista "riscul" sa mai public ceva articole pana atunci.
sâmbătă, 12 decembrie 2009
vineri, 11 decembrie 2009
Consum versus export
Prin declaratiile domnului Croitoru se relanseaza discutia despre cum va creste economia romaneasca - prin consum (si creditare) sau prin export. Nu cred ca e solutia corecta.
Cele doua declaratii ale domnului Croitoru sunt urmatoarele:
Incepand cu anul 2004, putem spune clar ca s-a deschis o noua "era" economica, cea cand creditul a devenit accesibil populatiei. Pana in 2008, creditul a explodat. Economia romaneasca a crescut pe consumul populatiei, finantat cu euro ieftini de afara. Consumul a fost intretinut si de explozia preturilor activelor romanesti (imobiliare, bursa) finantate de aceeasi euro ieftini.
Explozia preturilor activelor si piata a muncii nefunctionala in 2007 si 2008 au condus la asteptari nerealiste ale bunastarii viitoare. 4.5 milioane de romani s-au imprumutat avand la baza estimari (corecte la acea vreme) ale veniturilor viitoare.
Aceeasi situatie este valabila si in cazul firmelor.
Criza a schimbat totul, mai ales la nivel psihologic. Asteptarile veniturilor viitoare nu mai sunt nici pe departe cele din 2008.
Probabil cazul Flamingo este acum de notorietate - se vede clar ce se intampla cand te indatorezi mult, dar veniturile iti scad. Oare cati din cei care au luat credite le vor putea rambursa inapoi, tinand cont de ce se va intampla cu veniturile lor in viitor?
Pana cand atat bancile cat si populatia / firmele nu vor avea un raspuns clar la intrebarea de mai sus, creditarea nu va creste, in cel mai fericit caz se va mentine la acelasi nivel. Din acest motiv, perspectivele cresterii consumului in 2010, pe un tipar 2007 - 2008 sunt foarte indepartate.
Ce ne ramane? Exportul. Cel putin pe o perioada scurta de timp, ar trebui sa fie principala preocupare. Este singura modalitate rapida care ar putea atenua scaderea consumului.
Cele doua declaratii ale domnului Croitoru sunt urmatoarele:
1. Cresterea economica va fi in mod evident condusa in continuare de consum. Daca vrem sa convergem la UE intr-un orizont rezonabil de zeci de ani ar trebui sa avem o crestere economica relativ mare, care va fi in continuare finantata prin credit extern.
2. Nu se poate relua consumul sustenabil fara reluarea adecvata a creditarii. Intermedierea financiara - ponderea creditului privat in Produsul Intern Brut - este mult mai mica in Romania, la circa 40%, fata de media din zona euro, de peste 100%.
Incepand cu anul 2004, putem spune clar ca s-a deschis o noua "era" economica, cea cand creditul a devenit accesibil populatiei. Pana in 2008, creditul a explodat. Economia romaneasca a crescut pe consumul populatiei, finantat cu euro ieftini de afara. Consumul a fost intretinut si de explozia preturilor activelor romanesti (imobiliare, bursa) finantate de aceeasi euro ieftini.
Explozia preturilor activelor si piata a muncii nefunctionala in 2007 si 2008 au condus la asteptari nerealiste ale bunastarii viitoare. 4.5 milioane de romani s-au imprumutat avand la baza estimari (corecte la acea vreme) ale veniturilor viitoare.
Aceeasi situatie este valabila si in cazul firmelor.
Criza a schimbat totul, mai ales la nivel psihologic. Asteptarile veniturilor viitoare nu mai sunt nici pe departe cele din 2008.
Probabil cazul Flamingo este acum de notorietate - se vede clar ce se intampla cand te indatorezi mult, dar veniturile iti scad. Oare cati din cei care au luat credite le vor putea rambursa inapoi, tinand cont de ce se va intampla cu veniturile lor in viitor?
Pana cand atat bancile cat si populatia / firmele nu vor avea un raspuns clar la intrebarea de mai sus, creditarea nu va creste, in cel mai fericit caz se va mentine la acelasi nivel. Din acest motiv, perspectivele cresterii consumului in 2010, pe un tipar 2007 - 2008 sunt foarte indepartate.
Ce ne ramane? Exportul. Cel putin pe o perioada scurta de timp, ar trebui sa fie principala preocupare. Este singura modalitate rapida care ar putea atenua scaderea consumului.
joi, 10 decembrie 2009
Despre insolventa Flamingo
Intr-o tara unde nu exista probleme ci doar solutii, unde tot ce auzim este "Stati la locurili voastre!", "Sigur va platim banii, stati linistiti!" felicit initiativa ING, care cu putin noroc, va fi un pas in directia profesionalizarii mediului de afaceri.
Ce s-a intamplat
Flamingo International (voi prescurta de acum ca "Flamingo") si ING erau intr-o cursa stransa: Flamingo fugea spre insolventa, ING spre executarea garantiilor la credite. Se pare ca ING a castigat.
Insolventa - manual de utilizare
Firmele cu probleme supravietuiesc in doua moduri. Cand sunt ajutate de banci, li se restructureaza creditelor si obtin prelungiri de scadente; bancile nu mai fac provizioane, aparent nu au pierderi si toata lumea e fericita.
Firmele care nu sunt ajutate de banci au la indemana instrumentul insolventei (nu inseamna faliment sau lichidare). Firma cu probleme cere intrarea in procedura insolventei; din acel moment firma in cauza primeste un moratoriu legal asupra datoriilor - mai exact e scutita de la plata datoriilor pana la iesirea din insolventa, fie prin restructurare fie prin faliment.
Asa cum declara Nicolae Cinteza (de la BNR) azi, firmele cu probleme au apelat copios la insolventa ca sa-si amane plata datoriilor, spre disperarea bancilor sau firmelor de leasing care sunt lovite crunt la incasari.
Cazul de fata
Flamingo fugea spre linia de finis a insolventei, care i-ar fi permis amanarea legala a datoriilor. ING i-a luat-o inainte si a pus sechestru pe stocuri inainte ca Flamingo sa-si declare insolventa.
Creditele luate de Flamingo de la ING
La 31 decembrie 2008, ING acordase Flamingo credite cu plafon maxim de 15 milioane de EURO si 16 milioane lei pentru refinantarea imprumuturilor Flamingo de la Banca Transilvania.
ING teoretic poate executa silit stocurile Flamingo Computers SA, Flamingo International SA si Flamingo Distribution Center SRL. De asemenea, tot ce au de incasat aceste firme de la clientii lor, se poate duce direct la ING.
De asemenea, ING mai poate executa si creante ale Flanco International, inclusiv conturile lor de colectare bani din Bancpost si Banca Transilvania.
Cifrele la septembrie 2009
La 30 septembrie 2009, Grupul are stocuri de 77 milioane lei si creante (adica banii care trebuie sa-i primeasca de la clienti) de 36 milioane lei. Banii cash si echivalenti disponibili erau de 8 milioane lei.
Datoriile pe termen scurt erau de 107 milioane lei catre furnizori si 139 milioane catre banci. Practic, daca la 30 septembrie 2009 grupul si-ar fi vandut toate stocurile si ar fi incasat toate creantele, nu si-ar fi putut plati datoriile catre banci si furnizori.
La 30 septembrie 2009, Grupul detine mijloace fixe de 53 milioane lei (cladiri, echipament) si imobilizari necorporale de 134 milioane lei (software, valoarea brandului, fond comercial). La 31 decembrie 2008, valoarea neta contabila brandului Flanco era de 65 milioane lei iar fondul comercial ("goodwill") valora 52 milioane lei. Aceste valori ale brandului si ale fondului comercial trebuie re-estimate.
La 9 luni, Grupul avea un EBITDA de -39 milioane lei iar pierderea celor 3 trimestre era de 62 milioane lei.
Perspectivele Flamingo
Sunt sumbre.
La 9 luni incheiate la 30 septembrie 2009, vanzarile totale erau de 269 milioane lei, cu 48% mai mici decat perioada precedenta a anului trecut.
Practic, indatorarea grupului era prea mare pentru a suporta aceasta scadere brutala de 48% a vanzarilor, si desi a existat o restructurare interna, aceasta nu a fost eficienta: pierderile la 9 luni 2009 erau cam de 4 ori mai mari ca cele pentru perioada similara din 2008.
Desi societatea si-a redus costurile fixe cu chirii, personal, restructurarea a veni prea tarziu si nimic nu a putut contrabalansa scaderea vanzarilor. De notat ca in trimestrul 1 2009, Flamingo a platit chirii mai mari ca in trimestrul 4 2008.
Celelalte banci
Mai sunt doua banci in ecuatie, nu stim daca acestea au restructurat intr-un fel datoriile. La 31 decembrie 2008, BRD mai avea de incasat 4 milioane euro, refinantati pana la 31 decembrie. Garantiile BRD includ printre altele stocurile lui Flanco International, incasarile cu cardul (prin POS) ale Flanco International, Flamingo Computers, incasarile din e-commerce, un teren din satul Nuci (Ilfov), un teren din Sinaia si o cladire din zona libera Giurgiu.
Unicredit Tiriac avea trei linii de credit deschise la 31 decembrie 2008 in favoarea grupului: una de 6.5 milioane euro, una de 1.6 milioane lei si inca una de 2 milioane euro.
Garantiile in favoarea Unicredit includ printre altele: cladirea din Otopeni, sumele de incasat aferente contractelor cu Cetelem, stocul din 12 magazine, incasarile prin POS din Flanco World Bacau, si altele.
Concluzii
Situatia financiara a grupului este trista. Odata ce ING a pornit caruselul sechestrului, ceilalti creditori trebuie sa reactioneze urgent, ca sa nu piarda "trenul".
E un joc clasic de dilema prizonierului, in care bancile nu mai au niciun interes sa coopereze: daca doar o banca executa silit, celelalte pot pierde sume considerabile prin "consumarea" garantiilor.
Iesirea din insolventa a grupului ar fi un miracol; doar o crestere rapida a vanzarilor in perioada urmatoare ar duce la imbunatatiri financiare palpabile.
Ca sa-l citez pe Renderman, nota de plata care vine acum are in spate un lung sir de greseli: Flamingo a crescut din inertie, bazandu-se pe lipsa de concurenta, fara o strategie pe termen lung. Problema a aparut cand cumparatorii au inceput sa aiba de unde alege, iar primele magazine la care au renuntat au fost bineinteles cele in care fusesera umiliti. Falimentul firmelor gen K-Tech, Flamingo este falimentul stilului "romanesc" de a face afaceri, bazat pe castiguri imediate, fara o gandire in perspectiva.
Sursa datelor: raportul CA al Flamingo International la 30 septembrie 2009 si situatiile financiare consolidate la 31 decembrie 2008
Ce s-a intamplat
Flamingo International (voi prescurta de acum ca "Flamingo") si ING erau intr-o cursa stransa: Flamingo fugea spre insolventa, ING spre executarea garantiilor la credite. Se pare ca ING a castigat.
Insolventa - manual de utilizare
Firmele cu probleme supravietuiesc in doua moduri. Cand sunt ajutate de banci, li se restructureaza creditelor si obtin prelungiri de scadente; bancile nu mai fac provizioane, aparent nu au pierderi si toata lumea e fericita.
Firmele care nu sunt ajutate de banci au la indemana instrumentul insolventei (nu inseamna faliment sau lichidare). Firma cu probleme cere intrarea in procedura insolventei; din acel moment firma in cauza primeste un moratoriu legal asupra datoriilor - mai exact e scutita de la plata datoriilor pana la iesirea din insolventa, fie prin restructurare fie prin faliment.
Asa cum declara Nicolae Cinteza (de la BNR) azi, firmele cu probleme au apelat copios la insolventa ca sa-si amane plata datoriilor, spre disperarea bancilor sau firmelor de leasing care sunt lovite crunt la incasari.
Cazul de fata
Flamingo fugea spre linia de finis a insolventei, care i-ar fi permis amanarea legala a datoriilor. ING i-a luat-o inainte si a pus sechestru pe stocuri inainte ca Flamingo sa-si declare insolventa.
Creditele luate de Flamingo de la ING
La 31 decembrie 2008, ING acordase Flamingo credite cu plafon maxim de 15 milioane de EURO si 16 milioane lei pentru refinantarea imprumuturilor Flamingo de la Banca Transilvania.
ING teoretic poate executa silit stocurile Flamingo Computers SA, Flamingo International SA si Flamingo Distribution Center SRL. De asemenea, tot ce au de incasat aceste firme de la clientii lor, se poate duce direct la ING.
De asemenea, ING mai poate executa si creante ale Flanco International, inclusiv conturile lor de colectare bani din Bancpost si Banca Transilvania.
Cifrele la septembrie 2009
La 30 septembrie 2009, Grupul are stocuri de 77 milioane lei si creante (adica banii care trebuie sa-i primeasca de la clienti) de 36 milioane lei. Banii cash si echivalenti disponibili erau de 8 milioane lei.
Datoriile pe termen scurt erau de 107 milioane lei catre furnizori si 139 milioane catre banci. Practic, daca la 30 septembrie 2009 grupul si-ar fi vandut toate stocurile si ar fi incasat toate creantele, nu si-ar fi putut plati datoriile catre banci si furnizori.
La 30 septembrie 2009, Grupul detine mijloace fixe de 53 milioane lei (cladiri, echipament) si imobilizari necorporale de 134 milioane lei (software, valoarea brandului, fond comercial). La 31 decembrie 2008, valoarea neta contabila brandului Flanco era de 65 milioane lei iar fondul comercial ("goodwill") valora 52 milioane lei. Aceste valori ale brandului si ale fondului comercial trebuie re-estimate.
La 9 luni, Grupul avea un EBITDA de -39 milioane lei iar pierderea celor 3 trimestre era de 62 milioane lei.
Perspectivele Flamingo
Sunt sumbre.
La 9 luni incheiate la 30 septembrie 2009, vanzarile totale erau de 269 milioane lei, cu 48% mai mici decat perioada precedenta a anului trecut.
Practic, indatorarea grupului era prea mare pentru a suporta aceasta scadere brutala de 48% a vanzarilor, si desi a existat o restructurare interna, aceasta nu a fost eficienta: pierderile la 9 luni 2009 erau cam de 4 ori mai mari ca cele pentru perioada similara din 2008.
Desi societatea si-a redus costurile fixe cu chirii, personal, restructurarea a veni prea tarziu si nimic nu a putut contrabalansa scaderea vanzarilor. De notat ca in trimestrul 1 2009, Flamingo a platit chirii mai mari ca in trimestrul 4 2008.
Celelalte banci
Mai sunt doua banci in ecuatie, nu stim daca acestea au restructurat intr-un fel datoriile. La 31 decembrie 2008, BRD mai avea de incasat 4 milioane euro, refinantati pana la 31 decembrie. Garantiile BRD includ printre altele stocurile lui Flanco International, incasarile cu cardul (prin POS) ale Flanco International, Flamingo Computers, incasarile din e-commerce, un teren din satul Nuci (Ilfov), un teren din Sinaia si o cladire din zona libera Giurgiu.
Unicredit Tiriac avea trei linii de credit deschise la 31 decembrie 2008 in favoarea grupului: una de 6.5 milioane euro, una de 1.6 milioane lei si inca una de 2 milioane euro.
Garantiile in favoarea Unicredit includ printre altele: cladirea din Otopeni, sumele de incasat aferente contractelor cu Cetelem, stocul din 12 magazine, incasarile prin POS din Flanco World Bacau, si altele.
Concluzii
Situatia financiara a grupului este trista. Odata ce ING a pornit caruselul sechestrului, ceilalti creditori trebuie sa reactioneze urgent, ca sa nu piarda "trenul".
E un joc clasic de dilema prizonierului, in care bancile nu mai au niciun interes sa coopereze: daca doar o banca executa silit, celelalte pot pierde sume considerabile prin "consumarea" garantiilor.
Iesirea din insolventa a grupului ar fi un miracol; doar o crestere rapida a vanzarilor in perioada urmatoare ar duce la imbunatatiri financiare palpabile.
Ca sa-l citez pe Renderman, nota de plata care vine acum are in spate un lung sir de greseli: Flamingo a crescut din inertie, bazandu-se pe lipsa de concurenta, fara o strategie pe termen lung. Problema a aparut cand cumparatorii au inceput sa aiba de unde alege, iar primele magazine la care au renuntat au fost bineinteles cele in care fusesera umiliti. Falimentul firmelor gen K-Tech, Flamingo este falimentul stilului "romanesc" de a face afaceri, bazat pe castiguri imediate, fara o gandire in perspectiva.
Sursa datelor: raportul CA al Flamingo International la 30 septembrie 2009 si situatiile financiare consolidate la 31 decembrie 2008
miercuri, 9 decembrie 2009
Cine va fi "elevul problema"?
In timp ce in Romania inca se mai digera rezultatul alegerilor, economia evolueaza intr-un alt context.
Recesiunea din Vest a fost atenuata de un incredibil stimul public. Mai pe scurt, guvernele au pompat bani in economie, impreuna cu FED sau BCE. Deja ne aflam in perioada cand se doreste retragerea ajutorului public din economie, deoarece datoriile publice dau semne de nesustenabilitate. BCE a dat semnale de schimbare a politicii monetare. Ramane o mare intrebare - cum vor rezista economiile dezvoltate cand balonul de oxigen al stimulului public se va intrerupe?
Un grafic excelent (obtinut via The Money Game) ne arata ca estimarile de rating ale datoriilor statelor dezvoltate ies din zona AAA in orizontul anului 2013.
Zona EURO are deja o vulnerabilitate majora - Grecia; este o lectie pentru BNR si politicienii romani in primul rand: nu poti minti (economic) pentru a intra in zona euro, nota de plata vine inevitabil. Astazi, Grecia este foarte aproape de un faliment suveran, cu efecte asupra increderii in zona euro si a rezistentei altor state slabe: Portugalia, Irlanda, Spania.
In contextul acestui climat instabil este nevoie de o lectie data "elevilor problema", care cred ca bugetele nationale sunt pusculite pentru politicienii zilei si se regleaza din pix. Sper ca aceasta lectie sa fie Grecia, nu Romania sau alta tara din Europa de Est. Aceasta lectie ar avea rolul de a evidentia slabiciunea economiei mondiale si de a scoate de pe agenda strategiile de reducere a stimulului fiscal.
Din pacate, dupa Dubai, frica investitorilor vine din Europa de Est; sper doar ca situatia confuza din Romania sa nu fie declansatorul.
Recesiunea din Vest a fost atenuata de un incredibil stimul public. Mai pe scurt, guvernele au pompat bani in economie, impreuna cu FED sau BCE. Deja ne aflam in perioada cand se doreste retragerea ajutorului public din economie, deoarece datoriile publice dau semne de nesustenabilitate. BCE a dat semnale de schimbare a politicii monetare. Ramane o mare intrebare - cum vor rezista economiile dezvoltate cand balonul de oxigen al stimulului public se va intrerupe?
Un grafic excelent (obtinut via The Money Game) ne arata ca estimarile de rating ale datoriilor statelor dezvoltate ies din zona AAA in orizontul anului 2013.
Zona EURO are deja o vulnerabilitate majora - Grecia; este o lectie pentru BNR si politicienii romani in primul rand: nu poti minti (economic) pentru a intra in zona euro, nota de plata vine inevitabil. Astazi, Grecia este foarte aproape de un faliment suveran, cu efecte asupra increderii in zona euro si a rezistentei altor state slabe: Portugalia, Irlanda, Spania.
In contextul acestui climat instabil este nevoie de o lectie data "elevilor problema", care cred ca bugetele nationale sunt pusculite pentru politicienii zilei si se regleaza din pix. Sper ca aceasta lectie sa fie Grecia, nu Romania sau alta tara din Europa de Est. Aceasta lectie ar avea rolul de a evidentia slabiciunea economiei mondiale si de a scoate de pe agenda strategiile de reducere a stimulului fiscal.
Din pacate, dupa Dubai, frica investitorilor vine din Europa de Est; sper doar ca situatia confuza din Romania sa nu fie declansatorul.
marți, 8 decembrie 2009
Adevaratele pomeni electorale
Victoria lui Basescu e pusa pe seama romanilor din diaspora sau a celor din Ardeal. Totusi ambii candidati au mai primit un ajutor electoral considerabil din partea BNR.
Daca au mai existat si alte teme decat economia in campania electorala, atunci aceasta se datoreaza BNR, care a pastrat locomotiva pe sine.
Citez din Ziarul Financiar:
La fel ca in 2008, situatia economica a fost stabilizata cu orice cost, amanand pentru dupa alegeri deciziile grele. Ma intrebam ce se va intampla dupa 7 decembrie: economic, programul castigatorului nu este rau, dar trebuie sa existe o "stare de urgenta" care sa reduca deficitul bugetar si sa reia acordul cu FMI. Deja suntem in luna decembrie, si cu fiecare zi ce trece, ne apropiem vertiginos de deficitul bugetar de 7.3%. Depasirea acestei tinte ar amplifica masurile dure care vor fi luate in anul urmator.
Daca tot se fac analize ale votului pe varste, educatie, saraci/bogati, ar fi interesant de stiut: cu cine au votat restantierii la credite?
Daca au mai existat si alte teme decat economia in campania electorala, atunci aceasta se datoreaza BNR, care a pastrat locomotiva pe sine.
Citez din Ziarul Financiar:
Economistii ING Bank estimeaza ca in ultimele doua luni banca centrala a cheltuit circa 800 mil. euro pentru a sustine leul, interventiile pe piata ale BNR fiind explicatia principala a dealerilor pentru aprecierea din ultima perioada a monedei nationale. Euro a fost cotat vineri la 4,2062 lei, acesta fiind cel mai scazut nivel din ultimele doua luni. Interventiile BNR vin in conditiile in care un leu mai puternic va ajuta banca centrala sa se incadreze in tinta de inflatie stabilita, mai apreciaza analistii ING Bank.
La fel ca in 2008, situatia economica a fost stabilizata cu orice cost, amanand pentru dupa alegeri deciziile grele. Ma intrebam ce se va intampla dupa 7 decembrie: economic, programul castigatorului nu este rau, dar trebuie sa existe o "stare de urgenta" care sa reduca deficitul bugetar si sa reia acordul cu FMI. Deja suntem in luna decembrie, si cu fiecare zi ce trece, ne apropiem vertiginos de deficitul bugetar de 7.3%. Depasirea acestei tinte ar amplifica masurile dure care vor fi luate in anul urmator.
Daca tot se fac analize ale votului pe varste, educatie, saraci/bogati, ar fi interesant de stiut: cu cine au votat restantierii la credite?
luni, 7 decembrie 2009
Economia cere un guvern de sacrificiu
Indiferent cine va fi primul ministru, daca guvernul sau isi propune sa reziste pana in 2012, atunci esecul sau va fi unul garantat, garnisit cu pomeni pentru populatie.
Economia cere un guvern de sacrificiu. Chiar daca conform lui Cristian Tudor Popescu alegerile au fost castigate de "frica de ziua de maine", niciun guvern nu poate oferi solutii economice populiste pe termen lung.
Noul guvern va trebui sa opreasca hemoragia bugetara fara sa adanceasca (cu mult) recesiunea. Daca se doreste pastrarea status-quo-ului economic este necesara continuarea acordului cu FMI, acord care solicita reducerea deficitului bugetar in 2010. Deficitul bugetar va scadea doar cu convulsii in aparatul public si foarte probabil cu mari costuri sociale.
Actualul (inca) presedinte a calculat politic corect pe termen scurt cand a blocat guvernul Johannis, dar a pierdut electoral pe termen lung prin inducerea unui sentiment de nesiguranta: "nu are solutii".
Deja posibila numire a lui Klaus Johannis, desi doar un aranjament politic local, este vazuta ca o piatra de hotar in ceea ce inseamna politica in zona balcanica, zona unde a fi minoritar este deja un handicap enorm; acest articol din New York Times ilustreaza foarte clar punctul de vedere al unui observator extern, detasat de politica damboviteana. Din pacate este si o palma pentru statul roman, care si-a vandut minoritarii sasi la kilogram, ca niste vite furajate, ca sa descopere acum in 2009 cat de multa nevoie are de ei.
Indiferent de noul presedinte si majoritatea parlamentara care-l va numi, un guvern de sacrificiu ar fi cel mai bun lucru care s-ar putea intampla economiei. Erodarea sa electorala ar trebui sa fie rapida, deci inlocuirea primului ministru la un moment dat nu ar trebui sa fie o misiune imposibila.
Economia cere un guvern de sacrificiu. Chiar daca conform lui Cristian Tudor Popescu alegerile au fost castigate de "frica de ziua de maine", niciun guvern nu poate oferi solutii economice populiste pe termen lung.
Noul guvern va trebui sa opreasca hemoragia bugetara fara sa adanceasca (cu mult) recesiunea. Daca se doreste pastrarea status-quo-ului economic este necesara continuarea acordului cu FMI, acord care solicita reducerea deficitului bugetar in 2010. Deficitul bugetar va scadea doar cu convulsii in aparatul public si foarte probabil cu mari costuri sociale.
Actualul (inca) presedinte a calculat politic corect pe termen scurt cand a blocat guvernul Johannis, dar a pierdut electoral pe termen lung prin inducerea unui sentiment de nesiguranta: "nu are solutii".
Deja posibila numire a lui Klaus Johannis, desi doar un aranjament politic local, este vazuta ca o piatra de hotar in ceea ce inseamna politica in zona balcanica, zona unde a fi minoritar este deja un handicap enorm; acest articol din New York Times ilustreaza foarte clar punctul de vedere al unui observator extern, detasat de politica damboviteana. Din pacate este si o palma pentru statul roman, care si-a vandut minoritarii sasi la kilogram, ca niste vite furajate, ca sa descopere acum in 2009 cat de multa nevoie are de ei.
Indiferent de noul presedinte si majoritatea parlamentara care-l va numi, un guvern de sacrificiu ar fi cel mai bun lucru care s-ar putea intampla economiei. Erodarea sa electorala ar trebui sa fie rapida, deci inlocuirea primului ministru la un moment dat nu ar trebui sa fie o misiune imposibila.
duminică, 6 decembrie 2009
In umbra marelui urs
Phoenix, cu un cantec potrivit zilei de azi. De luni revenim la programul obisnuit.
sâmbătă, 5 decembrie 2009
Cum va fi dupa ziua de 7 decembrie?
7 decembrie. Indiferent de rezultatul votului, intram intr-o noua realitate economica.
Cea mai buna reteta de indestulat electoratul nu s-a schimbat: paine si circ! In anul 2008 am avut mult circ, insa si multa paine imprumutata.
Alegerile din 2008 au inghetat practic economia, prin cresterea uriasa a arieratelor statului. In anul 2008 s-a blocat lucrul la pasajul Basarab, la pasajul Baneasca, la autostrada Transilvania, s-au sistat plati pentru nenumarate lucrari de infrastructura, s-au amanat rambursarile de TVA. Totul pentru alegeri si totul cu un deficit bugetar inconstient. Economia in 2008 a crescut din inertie; ca o piatra aruncata in aer, a inceput sa cada apoi in 2009.
In 2009, situatia economica a fortat luarea unor decizii economice nepopulare. Cuvantul cheie este "fortat" - altfel nu se poate intampla nimic. Dezbaterea economica a confirmat un punct pe care l-am discutat de nenumarate ori pe blog - cursul de schimb valutar EUR/RON a fost principala masura de protectie sociala. Imprumutul de la FMI a permis evitarea unei situatii greu suportabila de electorat.
Daca in ianuarie 2009, trezirea din mahmureala electorala a anului 2008 a fost dificila, ce se va intampla in continuare? Dupa 7 decembrie, nu mai exista presiunea alegerilor. Intrebarea care se pune: cat de dura va fi trezirea?
- Vor creste taxele din 2009?
- Se va reduce tinta de deficit bugetar pentru 2010, cu consecintele de rigoare? (somaj, reducere a activitatii).
Cifrele pentru 2009 par acum mai optimiste: deficitul bugetar este de 6% (estimat) la noiembrie, dar nu stim ce urmeaza in decembrie, cand in toti anii au fost derapaje majore. ING estimeaza ca economia va scadea cu doar 6.5%, insa posibile masuri de austeritate bugetara din anul viitor vor scadea sansele unei reveniri rapide.
Cel mai rau scenariu ar fi cel al alegerilor parlamentare anticipate. Nu cred ca economia mai suporta al treilea an consecutiv de campanie electorala.
Cea mai buna reteta de indestulat electoratul nu s-a schimbat: paine si circ! In anul 2008 am avut mult circ, insa si multa paine imprumutata.
Alegerile din 2008 au inghetat practic economia, prin cresterea uriasa a arieratelor statului. In anul 2008 s-a blocat lucrul la pasajul Basarab, la pasajul Baneasca, la autostrada Transilvania, s-au sistat plati pentru nenumarate lucrari de infrastructura, s-au amanat rambursarile de TVA. Totul pentru alegeri si totul cu un deficit bugetar inconstient. Economia in 2008 a crescut din inertie; ca o piatra aruncata in aer, a inceput sa cada apoi in 2009.
In 2009, situatia economica a fortat luarea unor decizii economice nepopulare. Cuvantul cheie este "fortat" - altfel nu se poate intampla nimic. Dezbaterea economica a confirmat un punct pe care l-am discutat de nenumarate ori pe blog - cursul de schimb valutar EUR/RON a fost principala masura de protectie sociala. Imprumutul de la FMI a permis evitarea unei situatii greu suportabila de electorat.
Daca in ianuarie 2009, trezirea din mahmureala electorala a anului 2008 a fost dificila, ce se va intampla in continuare? Dupa 7 decembrie, nu mai exista presiunea alegerilor. Intrebarea care se pune: cat de dura va fi trezirea?
- Vor creste taxele din 2009?
- Se va reduce tinta de deficit bugetar pentru 2010, cu consecintele de rigoare? (somaj, reducere a activitatii).
Cifrele pentru 2009 par acum mai optimiste: deficitul bugetar este de 6% (estimat) la noiembrie, dar nu stim ce urmeaza in decembrie, cand in toti anii au fost derapaje majore. ING estimeaza ca economia va scadea cu doar 6.5%, insa posibile masuri de austeritate bugetara din anul viitor vor scadea sansele unei reveniri rapide.
Cel mai rau scenariu ar fi cel al alegerilor parlamentare anticipate. Nu cred ca economia mai suporta al treilea an consecutiv de campanie electorala.
vineri, 4 decembrie 2009
Rautati de campanie
Discutand cu un prieten, am pariat ca ultimele judete care vor da numarul final de voturi vor fi Teleorman si Dolj. Nu ne-am dat seama exact de ce, dar cred ca in acele zone se cere mult mai multa atentie la detalii.
Stress Test pentru "Prima Casa"
Programul Prima Casa a decolat si deja un numar important de romani au accesat astfel de credite. Va invit in continuare sa cititi un simulator de rate pe care nu-l veti vedea la nicio banca.
Programul "Prima Casa" este legat de EURIBOR (dobanda influentata in principal de BCE - Banca Centrala Europeana) la care se adauga o marja. Variatia EURIBOR 3M in perioada 2008 - 2009 este urmatoarea:
EURIBOR 3M a atins un maxim de 5.393%, in timp ce scaderea din ultima perioada este explicata de recesiunea zonei EURO.
Premisele de calcul
Am luat un credit maxim de 57.000 EUR, cu o durata de rambursare de 30 ani. Conform CONSO.RO DAE pentru astfel de credit variaza intre 4.87% si 6.27%. Bancile care au acordat cele mai multe credite tip "Prima Casa" sunt BCR si BRD, cu un DAE aproximativ identic de 5.3%. EURIBOR 3M este acum la o valoare de 0.7%, deci rezulta o marja efectiva de 4.6%.
Scenarii cu rata dobanzii
Am recalculat rata lunara pentru un credit de 57.000 de EUR, pentru 30 ani, cu o marja de 4.6%, pentru diferite valori ale EURIBOR 3M - de la 0% la 5%. Rezultatul este urmatorul:
Scenarii cu cursul de schimb
In conditiile de mai sus, am presupus 3 scenarii: un scenariu optimist in care EURO revine la 3.5 lei, unul cand situatia se pastreaza constanta si un scenariu pesimist cand EURO ajunge 5 lei. Rezultatele sunt urmatoarele:
Analiza de mai sus are ca singur scop sa permita o decizie informata, stiind ce se poate intampla cand lucrurile vor merge mai bine sau mai rau.
Programul "Prima Casa" este legat de EURIBOR (dobanda influentata in principal de BCE - Banca Centrala Europeana) la care se adauga o marja. Variatia EURIBOR 3M in perioada 2008 - 2009 este urmatoarea:
EURIBOR 3M a atins un maxim de 5.393%, in timp ce scaderea din ultima perioada este explicata de recesiunea zonei EURO.
Premisele de calcul
Am luat un credit maxim de 57.000 EUR, cu o durata de rambursare de 30 ani. Conform CONSO.RO DAE pentru astfel de credit variaza intre 4.87% si 6.27%. Bancile care au acordat cele mai multe credite tip "Prima Casa" sunt BCR si BRD, cu un DAE aproximativ identic de 5.3%. EURIBOR 3M este acum la o valoare de 0.7%, deci rezulta o marja efectiva de 4.6%.
Scenarii cu rata dobanzii
Am recalculat rata lunara pentru un credit de 57.000 de EUR, pentru 30 ani, cu o marja de 4.6%, pentru diferite valori ale EURIBOR 3M - de la 0% la 5%. Rezultatul este urmatorul:
Scenarii cu cursul de schimb
In conditiile de mai sus, am presupus 3 scenarii: un scenariu optimist in care EURO revine la 3.5 lei, unul cand situatia se pastreaza constanta si un scenariu pesimist cand EURO ajunge 5 lei. Rezultatele sunt urmatoarele:
Analiza de mai sus are ca singur scop sa permita o decizie informata, stiind ce se poate intampla cand lucrurile vor merge mai bine sau mai rau.
joi, 3 decembrie 2009
Links 03.12.2009
Doua articole excelente:
1 - Niall Ferguson - An Empire at Risk - impactul crizei asupra imperiului american, dincolo de consecintele economice imediate. Disputa lui cu Krugman continua si in acest articol.
2 - Bursa piratilor - amatorii de senzatii tari pot investi in echipaje de pirati somalezi, contra unei parti din prada obtinuta din piraterii.
1 - Niall Ferguson - An Empire at Risk - impactul crizei asupra imperiului american, dincolo de consecintele economice imediate. Disputa lui cu Krugman continua si in acest articol.
2 - Bursa piratilor - amatorii de senzatii tari pot investi in echipaje de pirati somalezi, contra unei parti din prada obtinuta din piraterii.
Interviul lui Gelin
Odata cu plecarea sa din Romania, Patrick Gelin ofera un interviu excelent Ziarului Financiar. Daca pana acum interventiile bancherului au fost in cel mai bun caz anoste, declaratiile de ieri sunt neasteptat de sincere. Doua idei din acest interviu merita subliniate.
Multi se intrebau unde sunt falimentele majore. Au existat cateva insolvente importante (gen Cuprom, Mivan Kier, Ozer) dar impactul lor este inca limitat, pe masura ce creditorii incearca sa vada ce se mai poate recupera.
Multe companii locale cat si multinationalele au inca rezerve din anii anteriori, iar restructurarile din sistemul privat au avut in multe cazuri efecte pozitive. Exista un mare DAR - companiile nu pot suporta oricat scaderea cifrei de afaceri; sub un anumit nivel de vanzari, datoriile devin o piatra de mormant. Acesta este punctul de inflexiune sesizat de Patrick Gelin, cand bilanturile firmelor se depreciaza iremediabil, dincolo de orice salvare, cu impactul de rigoare asupra bancilor.
Se impune o nuanta: filialele multinationalelor nu vor da faliment, din motive de imagine ci vor suferi "restructurari" sau relocari.
Acest citat raspunde (indirect) intrebarii mele de aici. Creditul guvernamental a incetinit vizibil incepand din septembrie, si acum stim de ce: bancile mari au inceput sa fie nelinistite asupra nivelului de expunere pe titluri de stat.
BRD se pare ca acorda o oarecare incredere rating-ului "junk" al Romaniei si nu-si permite sa crediteze oricat statul roman, intuind riscul unei spirale vicioase de auto-intretinere a deficitului bugetar din dobanzi. Acelasi rationament este replicabil si la nivelul celorlalte banci majore, de aici o oarecare retinere in a oferi bani la randamentele mici cerute de Ministerul Finantelor.
Declaratia lui Gelin ascunde si o veste buna - exista limite de finantare interna a deficitului bugetar deci si limite impuse Guvernului (de banci, poate si impreuna cu banca centrala) in cresterea excesiva a acestui deficit.
Daca situatia economica de anul viitor se inrautateste, prevad dificultati ale Guvernului de a rostogoli datoria interna in lei la dobanzi mai mici decat ce a obtinut acum.
1. Daca recesiunea continua din diferite motive, adevarata criza pentru banci va veni anul viitor, pentru ca vor fi falimente de companii
Multi se intrebau unde sunt falimentele majore. Au existat cateva insolvente importante (gen Cuprom, Mivan Kier, Ozer) dar impactul lor este inca limitat, pe masura ce creditorii incearca sa vada ce se mai poate recupera.
Multe companii locale cat si multinationalele au inca rezerve din anii anteriori, iar restructurarile din sistemul privat au avut in multe cazuri efecte pozitive. Exista un mare DAR - companiile nu pot suporta oricat scaderea cifrei de afaceri; sub un anumit nivel de vanzari, datoriile devin o piatra de mormant. Acesta este punctul de inflexiune sesizat de Patrick Gelin, cand bilanturile firmelor se depreciaza iremediabil, dincolo de orice salvare, cu impactul de rigoare asupra bancilor.
Se impune o nuanta: filialele multinationalelor nu vor da faliment, din motive de imagine ci vor suferi "restructurari" sau relocari.
2. Nu putem subscrie fara limita titluri de stat pentru ca noi ca banca listata trebuie sa dam socoteala si actionarilor si analistilor care ne urmaresc expunerile si avem un plafon maxim chiar si pentru riscul suveran, care este redus.
Acest citat raspunde (indirect) intrebarii mele de aici. Creditul guvernamental a incetinit vizibil incepand din septembrie, si acum stim de ce: bancile mari au inceput sa fie nelinistite asupra nivelului de expunere pe titluri de stat.
BRD se pare ca acorda o oarecare incredere rating-ului "junk" al Romaniei si nu-si permite sa crediteze oricat statul roman, intuind riscul unei spirale vicioase de auto-intretinere a deficitului bugetar din dobanzi. Acelasi rationament este replicabil si la nivelul celorlalte banci majore, de aici o oarecare retinere in a oferi bani la randamentele mici cerute de Ministerul Finantelor.
Declaratia lui Gelin ascunde si o veste buna - exista limite de finantare interna a deficitului bugetar deci si limite impuse Guvernului (de banci, poate si impreuna cu banca centrala) in cresterea excesiva a acestui deficit.
Daca situatia economica de anul viitor se inrautateste, prevad dificultati ale Guvernului de a rostogoli datoria interna in lei la dobanzi mai mici decat ce a obtinut acum.
miercuri, 2 decembrie 2009
Comunismul in actiune
Via Hotnews aflam ca in Coreea de Nord s-a copiat fara rusine modelul economic romanesc. Detalii in continuare.
Romania
In 16 august 1947, comunistii romani au "stabilizat" leul, astfel 1 leu stabilizat se preschimba contra 20.000 lei vechi, DAR, cu limite intre 1.5 milioane si 7.5 milioane lei vechi, in functie de cat de sanatoase erau originile posesorului de bani. "Speculantii" au fost pusi la zid, dar adevaratul motiv era saracirea populatiei (de preferat burgheze) si egalizarea veniturilor. A fost un furt calificat, practicat de un stat suveran. Toata operatiunea s-a derulat timp de 3 zile; daca ratai perioada de schimb - la revedere casa, buna ziua cooperativa.
Coreea de Nord
Dupa exact acelasi model, Coreea de Nord face o reforma monetara in noiembrie 2009. Coreenii au dreptul sa primeasca 1 won nou pentru 100 won vechi, in limita maxima de 450.000 woni vechi (180$, aproximativ 540 lei), oferta speciala fiind expirand in 6 zile. Motivul real pare a fi decapitarea sectorului privat (ilegal) care s-a imbogatit furnizand in special mancare si alte servicii interzise de comunisti.
Operatiunea coreeana este copie exacta a modelului romanesc din 1947, motiv de "mandrie patriotica".
Revenind la timpuri economice mai recente, furtul suveran de mai sus a supravietuit prin 2 metode:
- cea mai directa: taxa pe mostenire;
- intr-un mod mai subtil, prin impozite progresive extreme pe munca, penalizand salariile peste o anumita suma si egalizand taxarea saraciei.
A fost politica fiscala dusa pana in 2004 in Romania.
Romania
In 16 august 1947, comunistii romani au "stabilizat" leul, astfel 1 leu stabilizat se preschimba contra 20.000 lei vechi, DAR, cu limite intre 1.5 milioane si 7.5 milioane lei vechi, in functie de cat de sanatoase erau originile posesorului de bani. "Speculantii" au fost pusi la zid, dar adevaratul motiv era saracirea populatiei (de preferat burgheze) si egalizarea veniturilor. A fost un furt calificat, practicat de un stat suveran. Toata operatiunea s-a derulat timp de 3 zile; daca ratai perioada de schimb - la revedere casa, buna ziua cooperativa.
Coreea de Nord
Dupa exact acelasi model, Coreea de Nord face o reforma monetara in noiembrie 2009. Coreenii au dreptul sa primeasca 1 won nou pentru 100 won vechi, in limita maxima de 450.000 woni vechi (180$, aproximativ 540 lei), oferta speciala fiind expirand in 6 zile. Motivul real pare a fi decapitarea sectorului privat (ilegal) care s-a imbogatit furnizand in special mancare si alte servicii interzise de comunisti.
Operatiunea coreeana este copie exacta a modelului romanesc din 1947, motiv de "mandrie patriotica".
Revenind la timpuri economice mai recente, furtul suveran de mai sus a supravietuit prin 2 metode:
- cea mai directa: taxa pe mostenire;
- intr-un mod mai subtil, prin impozite progresive extreme pe munca, penalizand salariile peste o anumita suma si egalizand taxarea saraciei.
A fost politica fiscala dusa pana in 2004 in Romania.
marți, 1 decembrie 2009
Retrospectiva economica a anului 2009 (I)
Desi nu ma astept sa la mari surprize dupa 6 decembrie 2009, cand poate se vor lua masuri economice nepopulare, merita sa trecem in revista trei evenimente economice care au influentat crucial anul 2009.
Locul III - Acordul cu FMI
Daca deschideam un ziar in toamna anului 2008, ce am fi citit?
Tariceanu: Romania nu va fi afectata de criza financiara internationala
Isarescu: Romania nu este in pericol sa fie afectata de criza financiara internationala
Nistoran: Piata telecom romaneasca nu va fi afectata de criza
Băsescu: România nu va fi afectată de criza financiară din SUA
Am reluat declaratiile de mai sus nu pentru a arata cat ne-am inselat ci pentru a ilustra incredibilul climat de optimism al vremii. In 2008 am avut o crestere economica uriasa, imobiliarele erau la maximul de pret, leul se tinea tare - toate acestea in octombrie 2008.
2 luni mai tarziu, dupa ce ne-am trezit mahmureala alegerilor parlamentare din 2008, politicienii au aflat in final ca situatia economica era dezastruoasa. Ca sa-l citam din nou pe Mugur Isarescu in 2009:
Calculele au aratat ca pentru anul 2009 Romania ar fi putut avea un deficit de finantare estimat intre 7,5 si 16 miliarde de euro, depinzand de sentimentul investitorilor straini si de dorinta lor de a reinnoi liniile de finantare ale bancilor si ale companiilor private
Negocierile cu FMI au inceput din decembrie, cand temerile economice abia razbateau din esalonul 2 (al tehnocratilor) din ministere. Declaratiile publice erau insa sforaitoare:
Isarescu: Nu avem nevoie de credit de la FMI
Situatia externa era insa grava. Dupa falimentul Lehman Brothers, sistemul financiar mondial era pe marginea prapastiei; tot ce insemna creditare externa pentru Romania inghetase iar alte tari din est (Ungaria, Letonia) apelasera deja la FMI pentru salvare.
Economia romaneasca era atunci supraincalzita, crescand peste nivelul de resurse disponibile. Cresterea se baza pe euro ieftini, pe un consum excesiv finantat de euro ieftini si pe excese de cheltuieli publice. Aveam deficite duble - fiscale si de cont curent, deficite care in urma crizei devenisera greu finantabile.
Pe 25 martie s-a semnat acordul, pe indicatori economici fantasmagorici fundamentati pe atragerea fondurilor europene. Din pacate, contribuabilii europeni nu au fost prea dornici sa-si piarda banii in Romania, asa ca deficitul bugetar agreeat cu FMI a crescut considerabil.
Avantajele acordului
- Guvernul roman a primit o injectie de credibilitate, dupa ce in 2008 guvernul anterior facuse dovada de maxima iresponsabilitate fiscala.
- BNR a avut resurse sa pastreze cursul relativ stabil;
- Guvernul a primit bani ieftini atunci cand deficitul bugetar nu a mai putut fi finantat din alte surse.
Putea fi evitat acordul?
Teoretic da. Daca:
- in 2008 nu am fi avut deficit bugetar atat de mare;
- daca in 2008 ar fi crescut taxele si s-ar fi temperat consumul;
- daca am fi atras mai multe fonduri europene;
- daca nu am fi avut un urias deficit de finantare in euro.
Multi de "daca" dar nicio certitudine. Si atunci dar si acum, acordul cu FMI a fost cea mai buna alegere.
Locul III - Acordul cu FMI
Daca deschideam un ziar in toamna anului 2008, ce am fi citit?
Tariceanu: Romania nu va fi afectata de criza financiara internationala
Isarescu: Romania nu este in pericol sa fie afectata de criza financiara internationala
Nistoran: Piata telecom romaneasca nu va fi afectata de criza
Băsescu: România nu va fi afectată de criza financiară din SUA
Am reluat declaratiile de mai sus nu pentru a arata cat ne-am inselat ci pentru a ilustra incredibilul climat de optimism al vremii. In 2008 am avut o crestere economica uriasa, imobiliarele erau la maximul de pret, leul se tinea tare - toate acestea in octombrie 2008.
2 luni mai tarziu, dupa ce ne-am trezit mahmureala alegerilor parlamentare din 2008, politicienii au aflat in final ca situatia economica era dezastruoasa. Ca sa-l citam din nou pe Mugur Isarescu in 2009:
Calculele au aratat ca pentru anul 2009 Romania ar fi putut avea un deficit de finantare estimat intre 7,5 si 16 miliarde de euro, depinzand de sentimentul investitorilor straini si de dorinta lor de a reinnoi liniile de finantare ale bancilor si ale companiilor private
Negocierile cu FMI au inceput din decembrie, cand temerile economice abia razbateau din esalonul 2 (al tehnocratilor) din ministere. Declaratiile publice erau insa sforaitoare:
Isarescu: Nu avem nevoie de credit de la FMI
Situatia externa era insa grava. Dupa falimentul Lehman Brothers, sistemul financiar mondial era pe marginea prapastiei; tot ce insemna creditare externa pentru Romania inghetase iar alte tari din est (Ungaria, Letonia) apelasera deja la FMI pentru salvare.
Economia romaneasca era atunci supraincalzita, crescand peste nivelul de resurse disponibile. Cresterea se baza pe euro ieftini, pe un consum excesiv finantat de euro ieftini si pe excese de cheltuieli publice. Aveam deficite duble - fiscale si de cont curent, deficite care in urma crizei devenisera greu finantabile.
Pe 25 martie s-a semnat acordul, pe indicatori economici fantasmagorici fundamentati pe atragerea fondurilor europene. Din pacate, contribuabilii europeni nu au fost prea dornici sa-si piarda banii in Romania, asa ca deficitul bugetar agreeat cu FMI a crescut considerabil.
Avantajele acordului
- Guvernul roman a primit o injectie de credibilitate, dupa ce in 2008 guvernul anterior facuse dovada de maxima iresponsabilitate fiscala.
- BNR a avut resurse sa pastreze cursul relativ stabil;
- Guvernul a primit bani ieftini atunci cand deficitul bugetar nu a mai putut fi finantat din alte surse.
Putea fi evitat acordul?
Teoretic da. Daca:
- in 2008 nu am fi avut deficit bugetar atat de mare;
- daca in 2008 ar fi crescut taxele si s-ar fi temperat consumul;
- daca am fi atras mai multe fonduri europene;
- daca nu am fi avut un urias deficit de finantare in euro.
Multi de "daca" dar nicio certitudine. Si atunci dar si acum, acordul cu FMI a fost cea mai buna alegere.
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)