joi, 29 octombrie 2009

Euro peste 4.3

Merita mentionat momentul de azi, cand s-a depasit pragul psihologic de 4.3.

Presiunile pe curs cresc, mai ales din cauza incertitudinii venirii banilor de la FMI. La randul lui, guvernul actual are nevoie de bani pentru plata salariilor si pensiilor curente, in conditiile in care Finantele nu mai vor sa se imprumute scump de la banci.

BNR nu poate utiliza toata munitia acum, pentru ca urmeaza momentul decembrie, cand euforia alegerilor se va stinge si va veni momentul platii datoriilor.

Cursul este pastrat la nivele suportabile printr-o combinatie de lichiditate bine controlata a leilor, dobanzi mari si interventii directe. Cea mai buna directie este o depreciere lina, pana la nivele controlabile - ca sa-l citez pe presedintele Basescu: "sub 5", atat timp cat se mai poate.

marți, 27 octombrie 2009

Cine ne mai da bani ieftini?

Problema foarte actuala a acestor zile este finantarea deficitului bugetar.

Asa cum am anticipat, Ministerul Finantelor a redus considerabil nivelul la care se imprumuta de pe piata interna. Creditul guvernamental s-a diminuat în luna septembrie cu 3,8%, până la 43 003,8 milioane lei, mai exact, Ministerul Finantelor mai mult a rambursat bani decat s-a imprumutat.

Nu mai e nevoie de bani? Ba este, deficitul bugetar este in crestere, si trebuie sa ne pregatim pentru excesul din luna decembrie. Sa fie oare nivelul actual de 43 miliarde limita de la care dobanzile la datorii intra intr-o spirala de neoprit?

Sa fie injectia continua de lei riscanta pentru curs? Nu mai mult ca altadata.

Trebuie sa observam o anomalie - inflatia este 4.9%, rata dobanzii de politica monetara este 8% iar statul abia se imprumuta la 10%. BNR a ajuns la un punct de echilibru dificil, cand economia stagneaza, cursul e semistabil, iar dobanzile la lei sunt suportabile, insa doar pe termen scurt.

Daca banii ieftini de la FMI intarzie sa vina, ajustarea va fi dificila. Cresterea cu doar 3 puncte procentuale a TVA va doar prima masura dintr-un lung sir.

luni, 26 octombrie 2009

Prima de risc a statului roman

Statul roman, prin Compania de Drumuri (CNADNR) s-a imprumutat la o marja de 5.95%, pe 6 ani. Statul roman s-a imprumutat de la banci locale (BRD, BCR), banci care cunosc bine riscurile pietei locale.

Marja pe care statul a impus-o bancilor participante in programul "Prima Casa" este de 4%.

Se pune intrebarea: cum este posibil ca un creditor persoana fizica sa se imprumute mai ieftin decat statul roman? Nu poate. E vorba de o subventie inca neplatita.

Statul roman dorea sa emita o emisiune de obligatiuni pe pietele externe, pe o perioada de 5 ani, cu o suma intre 500 milioane si 1.5 miliarde de euro. Daca dobanda acceptata de investitori ar fi fost sub 8%, as fi spus ca e o minune. Surse mai mult sau mai putin informate vehiculau cifra de 10%. In mod normal, emisiunea de obligatiuni a fost amanata.

Riscul Romaniei e in crestere. Deja credem ca banii de la FMI sunt un drept, vor veni indiferent de ce se intampla. Nu este asa! Criza nu mai este atat de acuta ca in martie 2009, situatia din Letonia s-a mai stabilizat, oricand poate fi momentul ca Romania sa primeasca o lectie. Iar in lipsa banilor FMI, lectia va fi dura pentru cei ale caror salarii depind de generozitatea fondului.

miercuri, 21 octombrie 2009

Vom esua in stagflatie?

Traim in vremurile de aur ale crizei romanesti, cand inca ne mai permitem sa mai ignoram realitatile crizei si sa ne preocupam de criza politica. Ne permitem pentru ca credem ca totul este stabil in jurul nostru. La fel de bine, ne permitem replici sarcastice cand discutam despre economie.

Se apropie capatul drumului. Bancile au finantat corespunzator deficitul bugetar iresponsabil de anul trecut; s-au platit pensii si salarii.

FMI a venit la timp si a salvat Europa de Est pentru a nu extinde criza. Din banii FMI s-au platit pensii si salarii, dar s-a tinut si cursul jos.

Consumul si cererea interna au scazut, aducand procesul dezinflationist foarte aproape de proiectiile BNR. Practic, 9 luni am inghetat timpul in asteptarea unei salvari - "revenirea" din criza.

In toate aceste 9 luni s-a consumat destul munitie. Datoria publica a crescut, ratele de dobanda de politica monetara au scazut, cursul a fost subventionat cu ajutorul banilor FMI.

Ne apropiem de o fundatura - de stagflatie. Stagflatia inseamna inflatie si scadere economica sau cresteri foarte mici.

De ce am avea inflatie? Preturile administrate nu vor mai putea scadea, iar efectul cresterii TVA nu va ajuta la reducerea inflatiei.

Nu vor mai exista motoarele cresterii de pana acum, si vom fi fortati sa concuram cu restul Europei si cu altceva decat cu apartamente si terenuri intravilane.

Daca acum inca ne mai intrebam cand se va opri economia din cadere, marea problema a anului viitor este cum o vom reporni. Devalorizarea monedei sau devalorizarea interna - raman singurele raspunsuri.

marți, 20 octombrie 2009

De ce nu se mai imprumuta Ministerul Finantelor?

In luna august, creditul guvernamental (adica banii imprumutati de Ministerul Finantelor prin emisiune de tituluri de stat) de la banci s-a oprit din crestere. Sigur, s-au mai vandut titluri, dar nu la nivelele obisnuite.

Practic, Guvernul s-a oprit din a se mai imprumuta pe piata interna odata ce banii de la FMI, cu dobanda mica, au fost deturnati spre bugetul de stat.

Instabilitatea politica a introdus o noua necunoscuta, iar in ultimele zile amenintarea "nu putem plati pensiile fara acord" a devenit tot mai auzita. Este prematur sa o facem, atat timp cat Guvernul se mai poate imprumuta pe piata interna. Problema este ca bancherii iau bani cu 8% si ii dau cu 10%, adancind problema deficitului bugetar, insa problema nu este atat de grava incat sa justifice dezordinea sociala.

In concluzie: ne mai putem imprumuta intern, chiar daca mai creste putin deficitul bugetar. Transa viitoare de la UE/FMI nu e o problema de viata si de moarte din punct de vedere al sumei, ci al semnalului dat pietelor.

luni, 19 octombrie 2009

Credite neperformante (V)

Batalia mare a finalului de an este pe cale sa inceapa. Bancile au dat credite, iar unele credite au devenit neperformante - adica nu se mai platesc. BNR cere bancilor un anumit grad de solvabilitate, mai exact daca pierderile depasesc un anumit nivel, actionarii trebuie sa vina cu bani de acasa. Bani care nu prea sunt disponibili pentru Romania asa cum erau in anul trecut de exemplu.

Astfel, a inceput marea actiune de reducere a provizioanelor. Odata prin schimbarea legilor si a formulelor de calcul dar si prin alte metode mai putin ortodoxe. Cea mai simpla metoda este refinantarea. Un client in dificultate primeste un credit nou ; din creditul nou plateste creditul vechi, iar creditul nou primit apare curent. Nu mai e nevoie de niciun fel de provizion, toata lumea este fericita.

In lipsa prezentarii unei situatii reale, macar catre BNR, riscul este ca nimeni sa nu poata sa prevada nimic, iar explozia sa fie brusca si fara niciun fel de posibilitate de preventie. Statisticile actuale nu ne ajuta, fiind mult prea agregate. De exemplu, pe langa soldul creditelor ar trebui sa se publice : credite noi acordate, credite rambursate, credite noi acordate clientilor deja existenti. Astfel, vom sti cum evolueaza creditele.

Pentru mentinerea sanatatii sistemului, este obligatoriu ca BNR sa verifice detaliat cum se respecta regulile de contabilizare a provizioanelor. Tendinta naturala a bancherilor care vor sa-si pastreze bonusurile este de a subevalua valoarea provizioanelor si a de declama optimisti : « Acest client este solvabil, are doar niste probleme temporare ».Nu e nimic gresit, oricine poate fi optimist cu banii lui. Cand intervin si banii depunatorilor, problema se pune altfel.

duminică, 18 octombrie 2009

Weekend reading - recesiunile bilantiere

Mai jos am atasat o prezentare excelenta despre unul din subiectele mele preferate - recesiunea bilantiera, care apare atunci cand principalul scop al firmelor si persoanelor fizica este sa-si reduca datoriile. Dupa parerea mea, este si cazul Romaniei.


Nomura: The Age of Balance Sheet Recessions 2009 -

sâmbătă, 17 octombrie 2009

Weekend movie - despre aur

O parere despre faptul ca detinerea unui activ neproductiv, pe termen lung, nu este cea mai buna optiune.

vineri, 16 octombrie 2009

Ce poate si ce nu poate face noul Guvern

Logica presedintelui este impecabila. Nominalizarea lui Johannis ar fi fost o sinucidere politica; nici Lucian Croitoru nu e o propunere rea.

Se spune ca noul guvern va trebui sa rezolve criza. Eu spun ca noul guvern nu va putea lua mai multe masuri decat vechiul guvern. Munitia guvernului este limitata, cine dorea sa ia masuri anticriza trebuia sa o faca in 2007.

Noul guvern nu va putea decat sa continue politica de pana acum - reforme oarecum lente si suportabile, mentinerea la limita a deficitului bugetar (de aici si excesul de garantii) si obtinerea banilor de la FMI.

Cel mai important aspect este reducerea deficitului bugetar, pentru a reduce presiunile inflationiste de mai tarziu si pentru a opri spirala indatorarii publice. Reducerea cheltuielilor este o masura grea, mai ales inainte de alegeri.

Lucian Croitoru doreste largirea bazei de impozitare - adica sa ia impozite de la mai multi. Poate nu s-a inteles, dar Romania nu este o tara in care se declara profituri, din acest motiv impozitarea indirecta, forfetara sau pe venit are succes. Din acest motiv, cresterea taxelor, desi intarziate cu 2 ani, este inevitabila.

Nu pot decat sa sper ca noul prim-ministru, indiferent cine va fi el, va sti sa convinga BNR despre necesitatea unui regim mai intelept al cursului de schimb.

joi, 15 octombrie 2009

Codul pentru protectia producatorilor din industria alimentara

Ieri a fost promulgat "Codul de bune practici privind comerţul produselor agroalimentare". Initiativa nu este rea in principiu, dar a fost gandita mai ales din punctul de vedere al producatorilor.

Pana la venirea hipermarket-urilor, exista un monopol al producatorilor, adaptat perfect la inflatie si ineficienta. Producatorii aveau putere de negociere imensa in fata cumparatorilor, ba mai mult, regimul vamal de pana in 2007 ii avantaja.

Au venit hipermarket-urile, cu o putere imensa de negociere. Producatorii romani s-au vazut pentru prima data intr-o postura din filme – cu capul tinut fortat sub apa si mici pauze de respiro. Nu au fost pregatiti pentru hipermarket-urile care-si penalizeaza angajatii pentru produse care se vand greu.

Dovada ca in domeniu exista concurenta sunt preturile. In 2009, preturile la mancare au scazut. Preturile la energie au crescut, preturile la telefonie au crescut, dar preturile la mancare au scazut, real, nu nominal.

De aici, producatorii disperati au trecut la parghia legislativa. Este nemaintalnit ca prin lege sa se impuna un termen de plata, fara sa se tina de conditiile economice si de intelegerea dintre parti.

Este o incercare a producatorilor romani sa-si mentina modelul de afacere de pana acum. Poate tineti minte, intotdeauna la televizor pretul mancarii creste.

Din pacate, dinozaurii sunt morti deja si nimeni nu are mila sa le spuna.

miercuri, 14 octombrie 2009

August 2009 - prima luna cu excedent de cont curent

In luna august, intrarile de valuta au depasit pentru prima data iesirile.

Acest lucru ne arata ca economia s-a comprimat pana cand a ajuns la nivele sustenabile. In retrospectiva, se dovedeste ca anii 2007 si 2008 au fost ani pierduti, care trebuie corectati acum.

Deficitul comercial al Romaniei (importul versus exportul de bunuri si servicii) s-a redus considerabil. Romania devine o tara batrana, care nu-si mai permite deficite comerciale. Populatia consuma (si a crescut astfel deficitul comercial), cu gandul ca pensia este problema statului. Economisirea - este ultima problema.

Corectiile precum cele de mai sus, sunt un semn in directia buna.

marți, 13 octombrie 2009

Cum se vor plati pensiile decreteilor?

Problema pensiilor a explodat in presa. Este un lucru bun, iar raportul comisiei prezidentiale este un pas in directia trezirii la realitate.

Sistemul de pensii din Romania este un sistem "pay as you go". Pensionarii de azi primesc bani platiti de salariatii de azi. Salariatii de azi platesc pentru ca salariatii de maine sa le intoarca "favorul".

A aparut pilonul 2 - pensiile private obligatorii. Niste fonduri de investitii au primit dreptul sa investeasca banii platiti de contribuabili, in speranta ca privatii vor gasi formula magica a cresterii exponentiale iar problema pensiilor se muta de la stat la privati. FALS!

Ceausescu a avut nevoie de oameni ca sa construiasca comunismul romanesc. Decreteii au construit comunismul, pentru ca ulterior sa puna umarul serios la prabusirea lui.

Experimentul demografic a lui Ceausescu a pus o presiune uriasa pe infrastructura precara a Romaniei - pe scoli, pe spitale, pe gradinite. Sunt oare singurul care mai tine minte clasele de scoala generala cu 50 de elevi?

Experimentul demografic al lui Ceausescu se corecteaza acum natural. Poate ati citit in ziare ca in toamna anului 2009 nu au mai crescut chiriilor odata cu venirea studentilor - generatia disparuta in 1990, incepand cu liberalizarea avorturilor este "de vina".

Ce legatura are asta cu pensiile? Are - populatia activa a Romaniei se va reduce continuu. O buna parte din populatia apta de munca este plecata din tara. Problema sistemului de pensii nu va mai putea fi rezolvata prin niciun fel de surogat de pensii private sau de cresterea contributiilor - care acum sunt de 31% din venituri.

Decreteii vor iesi la pensie cu pretentia intemeiata de a primi o pensie. Presiunea se va muta pe pensii, dar cei care vor trebui sa-i plateasca atunci pensia, populatia activa, nu va fi suficienta fizic pentru a produce banii necesari.

O solutie

Imigratia. Tarile acum dezvoltate au beneficiat de imigranti, care au produs multa valoare in tarile adoptive, platiti pe salarii de nimic.

Spania mai respira acum din cauza imigrantilor, care simt disproportionat de puternic efectele depresiunii economice.

Aceeasi solutie este si la indemana Romaniei - imigrantii vor fi cei care vor munci si vor produce valoarea adaugata pentru plata pensiilor. Imigratia va trebui asumata ca o politica de stat si incurajata in cadrul legal in UE.

Pentru rezolvarea problemei pensiilor, solutiile sustenabile sunt cele care duc la cresterea valorii adaugate din economie. Solutiile legislative de acum incearca sa corecteze abuzurile, dar perspectiva este sumbra: pasul urmator este impartirea saraciei, dupa principiul "putin pentru multi".

luni, 12 octombrie 2009

Comisionul de rambursare anticipata este nedrept

Consiliul Concurentei a "descoperit" ca pe piata bancara concurenta nu functioneaza asa cum ar trebui.

Situatia a fost normala pana acum: piata romaneasca era neexplorata, publicul needucat si avid de credite. Bancile au vandut credite cat le putea permite programul de lucru. Printre altele, piata romaneasca a primit si cele mai scumpe servicii:

- dobanzi rigide la scadere - doar cresc;
- comisioane de acordare a creditelor, calculate ca procent din credit - rar intalnite in lumea civilizate;
- dobanzi variabile;
- comisioane de rambursare anticipata.

Cand banca acorda unui client un credit pe 30 ani, banca nu se imprumuta la randul ei cu aceeasi pe suma, pe aceeasi perioada. Banca se finanteaza pe durate mai scurte, la dobanzi ceva mai bune.

Pentru banii imprumutati se plateste dobanda. Dobanda este un cost al utilizarii banilor, iar dobanda curge doar in timp. Folosesti banii o zi - plateste dobanda pe o zi, folosesti banii pe 1 an - platesti dobanda pentru un an.

In momentul in care se ramburseaza banii anticipat, banca nu mai are dreptul la dobanzile viitoare. De ce sa platim dobanzi pentru anul viitor, cand creditul se ramburseaza azi? Astfel, devine evident ca un comision de rambursare anticipata de 3% - 4% este un instrument de pedepsire a clientului, este profit pur, obtinut fara niciun fel de costuri. Nici macar un comision de 1% nu este o mare favoare, tot bani gratis sunt.

Programul "Prima Casa", indiferent cate probleme mare, ne demonstreaza ca bancile pot trai foarte bine si fara acest comision de rambursare anticipata.

vineri, 9 octombrie 2009

Restructurarea creditelor - idei din Letonia

Confruntarea intre Letonia si finantatorii internationali s-a acutizat.

 Dupa cum stiti, Letonia a ales sa nu deprecieze moneda ci sa-si reduca cheltuielile publice. Acest proces se dovedeste dificil, daca nu imposibil de realizat. Devalorizarea monedei ar insemna pierderi considerabile pentru bancile nordice care au investit acolo.

 Amenintarile Letoniei au devenit din ce in ce mai grele:
  • ameninta cu introducerea unor legi noi care spune asa: valoarea unui credit va fi recalculata functie de valoarea garantiei, mai exact ai luat un credit de 100.000 euro pentru o garsoniera care valoreaza acum 30.000 eur? Foarte bine, banca nu poata sa ceara decat 30.000 eur. Pe scurt, duci cheia la banca si pleci in treaba ta daca nu-ti mai convin conditiile;
  • ameninta cu introducerea unor legi care sa oblige bancile ce executa silit locuintele primare ale imprumutatilor sa le acorde acestora alte locuinte in loc. 
Astfel, cu aceste legi introduse Letonia nu trebuie sa se mai preocupe de devalorizarea monedei nationale. Pot devaloriza cat vor, pierderile mari vor fi la banci, nu la populatie.

Din motive similare am scris doua articole despre restructurarea creditelor in valuta din Romania: 1 si 2.

E de preferat ca restructurarea creditelor in valuta sa se faca in mod ordonat, cu o pozitie comuna a bancilor si a statului. Sigur, putem astepta ultimul moment, cand guverne viitoare, fortate de presiunea populara sa ia masuri de restructurare unilaterala a creditelor, dar pierderile vor fi mult mai mari atunci.


Surse: Guardian, Danske Bank.

joi, 8 octombrie 2009

Cine e omul negru?


Ieri BNR a reinnoit un swap de 11.2 miliarde lei si pentru ca nu a fost suficienta lichiditate a mai injectat inca 4 miliarde lei lichiditate in piata.

In declaratiile publice, auzim ca exista lichiditate in piata. Da, tehnic exista, dar banii nu circula.

Bancile care au titluri de stat se duc la BNR la facilitatea de lombard si iau lei cu 12%, peste dobanda din piata. Bancile care au lei se duc la facilitatea de depozit, unde primesc dobanda de 4%, mult sub dobanzile din piata.

Ne confirma acest lucru chiar domnul Adrian Vasilescu:

" Trezorierii bancilor comerciale nu si-au coordonat miscarile. Si, in loc sa tranzactioneze intre ei, cei care aveau surplus de lichiditate si cei care aveau deficit, la costuri rezonabile, au ales calea cea mai scumpa. Bancile cu surplus au adus la BNR, la facilitatea de depozit, 4 miliarde de lei. Cu o dobanda de 4 la suta. Bancile cu deficit au venit tot la BNR, la facilitatea de creditare lombard, platind dobanzi de 12 la suta. Ce a urmat? Au urcat dobanzile. Dar cei care au procedat atat de "imprevizibil" vorbesc, in dezbateri publice, despre nevoia unei piete monetare functionale. Fara sa stie ca numai ei pot face aceasta piata. BNR doar o reglementeaza."

Articolul nu trage concluziile pana la capat. Trezorierii bancilor nu sunt irationali incat sa se imprumute intentionat in cele mai proaste conditii. Problema reala este una de incredere, mai exact de lipsa ei - bancile nu au incredere sa mai tranzactioneze una cu cealalta, pentru ca stiu ceva ce noi nu stim. Stiu ca exista un "om negru", dar nu stiu cine este si in ce bilant se ascunde.

Sanatatea sistemului depinde de BNR, inclusiv increderea bancilor una in alta. In lipsa transparentei si a actiunilor clare ale supraveghetorului, bancile sunt lasate sa ghiceasca ce banca are cel mai mare risc de contrapartida. Pentru ca nu exista date, piata se blocheaza.

Cine sau ce "omul negru" care opreste bancile sa mai tranzactioneze una cu cealalta? E o intrebare greu de raspuns. Sa fie creditele neperformante? Sa fie raspunsul in declaratiile lui Virgil Stoenescu? Sa fie presiunile pe euro mult mai mari decat credem?

Sper doar ca BNR sa stie care sunt cauzele.

miercuri, 7 octombrie 2009

Din nou despre Letonia

Declaraţiile oficialilor FMI şi consensul general din tarile vestice este că pericolul imediat a trecut. Situaţia este încă proastă, dar mai departe de catastrofă.

E o veste proastă pentru Letonia. Şi pentru România.

România a supravieţuit decent crizei:
- şomajul a lovit doar sectorul privat;
- guvernul a supravieţuit suficient cât să treacă alegerile, urmând apoi creşterile de taxe - pensii şi TVA

Centura de siguranţă s-a numit FMI. Dacă nu ar fi fost banii de la FMI, situaţia ar fi fost altfel. Leul ar fi fost mult mai slab cu toate consecinţele negative - credite neperformante şi mai mari, instabilitate financiară.

Leul a supravieţuit din cauza milei FMI, care a făcut totul că să salveze Europa de Est, pentru a evita contagiunea. Odată cu revenirea la creştere economică zero a economiilor vestice, importanta Europei de Est scade. Ţările care au inceput sa-şi rezolve problemele o vor duce mai bine - Ungaria.

Ţările baltice, în special Letonia, cât şi România şi Bulgaria sunt încă vulnerabile. Punctul critic este Letonia. Letonia are un consiliu monetar care mai rezistă din cauza presiunilor politice ale UE, în timp ce economia Letoniei implodeaza, sub presiunea devalorizării externe.

În Letonia au fost salvate de fapt băncile nordice. Neoficial, băncile suedeze se pregătesc de eşecul consiliului monetar. Efectele ar fi o nervozitate crescută în regiune şi o presiune mare pe monedele emergente.

marți, 6 octombrie 2009

Semnale despre cresterea taxelor

Dl Preşedinte discută în spatele uşilor închise de mărirea TVA în defavoarea cotei unice.

Pe acest blog am discutat cu mult timp în urmă în legătură cu necesitatea creşterii taxelor iar acum situaţia devine fără ieşire: deficitul bugetar e în creştere, ameninţarea grevei generale ne arată cheltuieli publice foarte rigide, FMI şi agenţiile de rating stau de cealaltă parte şi forţează respectarea indicatorilor.

Mărirea TVA ar trebui să se facă cu 3 puncte procentuale, dar nu înainte ca toate scutirile (de exemplu: 5% pentru apartamente) să fie eliminate. Va fi o creşterea a inflaţiei, însă doar într-o singură luna, preţurile urmând să se stabilizeze din luna următoare.

Măsura este prociclica; când economia este jos, îi mai dăm o lovitură. Această măsură trebuia luată din 2007, că să avem de unde scădea TVA-ul în 2010. Mai exact: creştem taxele când duduie economia şi consumul şi le scădem când avem contracţie economică. Problema nu a fost una tehnică ci una de conducere şi de viziune - în 2007 - 2008 s-a crezut că timpurile bune au venit pentru totdeauna.

luni, 5 octombrie 2009

Credite neperformante (IV)

Pentru cititorii mai vechi ai blogului, ce declaratiile de mai jos nu sunt o surpriza; ce e interesant este ca reprezentantii marilor institutii au inceput sa sa ne pregateasca verbal pentru scenarii mai pesimiste.


BERD: "Nivelul creditelor neperformante a fost subestimat"

"Eastern Europe's banks have underestimated the value of bad loans they hold in the aftermath of the financial crisis and their impact will be felt across the region next year.[...]They are asking for the disposal of non-strategic assets. But some of these assets are strategic for our region. Most of these subsidiaries are systemic for our region"

Acele "non-strategic assets" sunt subsidiarele din tarile cu probleme. Acum se explica cele doua intalniri ale BNR/FMI cu bancile-mama, pentru a reafirma sustinerea pentru bancile din Romania. Sustinere se pare ca inseamna "nu le vom vinde". De notat ca a exista o intalnire separata cu bancile grecesti.

Banca Mondiala - "gata sa preia creditele neperformante daca bancherii vor sa le dea"

"Experienta noastra din alte crize arata ca nivelul creditelor neperformante, in general, mai creste fata de ceea ce avem la ora actuala pe piata romaneasca. In perioade de crize s-a ajuns in mod frecvent la NPL-uri (credite neperformante - n.r.) de 15-20%. Ne gandim sa venim pe piata si cu niste produse sau niste proiecte care sa ajute bancile in a procesa NPL-urile."

La nivel brut, aceasta cifra probabil a fost depasita pentru Romania. Valoarea reala a garantiilor este acum marea necunoscuta si BNR ar trebui sa ceara bancilor o actualizare a valorii garantiilor, cel putin pentru o parte din credite.

Care e concluzia - La nivelul Europei de Est creditele neperformante sunt cel mai probabil subestimate, iar Banca Mondiala este dispusa sa ajute. Bilanturile bancilor trebuie "reparate" inainte de a se repara bilanturile celor ce au luat credite.

duminică, 4 octombrie 2009

Weekend movie - Alan Blinder

Alan Blinder are o prezentare despre cauzele crizei, evitand explicatiile banale.



Watch it on Academic Earth


De asemenea, Barry Ritholtz are un articol cu trimiteri la cursuri economice gratuite de la universitatile americane majore; recomand cursul lui Robert Schiller.

vineri, 2 octombrie 2009

Corelatia dintre curs si criza politica

Problema crizei politice nu trebuie luata in tragic. Suntem o tara gen Italia, cu o instabilitate politica inerenta, iar analistii externi iau deja in calcul acest factor in analizele lor.

Vom fi retrogradati de agentiile de rating? Da, insa doar daca se rateaza o transa de la FMI.

Veti citi in ziare ca leul s-a devalorizat fata de euro din motivele crizei. Va recomand sa fiti foarte sceptici. Leul deja este prea tare, iar BNR are suficiente rezerve cat sa dea directia dorita pietei. Colegul Alexadi afirma ca fundamental presiunile pe leu vor fi spre finalul anului, cand va fi scadenta o parte din datoriile externe.

Piata valutara are un jucator mare - BNR, iar miscarile acestei piete reflecta mai curand actiunile BNR. In loc ca leul sa fie aparat prin interventii indirecte (vanzari euro) si interventii nesterilizate (lipsa de lei, ce se intampla acum), ca sa se pastreze o evolutie lina, BNR ar trebui sa treaca in extrema cealalta: sa apere un nivel de curs, necomunicat, si in rest sa creeze artificial volatilitate pe fondul unor volume mari.

Rezervele sunt suficiente. Leul este supraevaluat. BNR ar putea sa raceasca economia si sa contrabalanseze criza politica permitand devalorizarea leului, si atrangand din nou atentia asupra recesiunii noastre. E o abordare riscanta!

joi, 1 octombrie 2009

A venit lichiditatea

BNR a introdus lichiditatea in piata, ajutand si bugetul de accize al anului viitor. Cursul de pe 1 octombrie va fi folosit pentru calculul accizelor in 2010.

De apreciat moderatia - cursul s-a oprit totusi la un nivel rezonabil; argumentele de genul "instabilitatea politica" a depreciat leul s-ar putea sa insemne mai putin decat credem.

Totusi, o strategie utila a bancii centrale pentru a apara un prag minim si maxim este sa creeze artificial volatilitate intre aceste doua valori.