Links 18.06.2009

Economia poate sa scada cu 13% - Am ales articolul pentru realism. Suntem supuși unor doze de optimism forțat, marca "Stați la locurili voastre". Scenariul cel mai probabil al evoluției viitoare pentru România este litera L. Revenire la fundamente și o reluare lină; exemplul clasic este cel al Portugaliei.

Crucifixion of Latvia - un punct de vedere interesant; Letonia a ales devalorizarea internă (scăderea nominală a salariilor și constrângeri bugetare) în locul devalorizării monedei. Reducerile bugetare sunt posibile, însă până la un anumit nivel, când devine ineficient să mai oferi către populație bunuri publice (sănătate, învățământ).

Prima casa = win-win?

http://www.capital.ro/articol/avem-nevoie-de-prima-casa-120581.html

E win-win...zice Ionuț Popescu, fost ministru de finanțe; Guvernul nu cheltuie bani acum, se relansează economia, oamenii vor avea case, băncile vor da credite, numai cei care urăsc din principiu guvernul pt să critice acest program. Scrie domnia sa: "Cert este însă că deocamdată nimeni nu a putut argumenta coerent care sunt deficiențele majore ale acestui program, ce riscuri și ce pericole majore ar isca această inițiativă"

Statul evident preia riscul de la bănci. Atunci băncile pot da credite. În prima fază un miliard de euro. Boc afirmă că e simplu să mărească suma la 2 sau la 3 miliarde de euro. Idea de bază însă, este că prin acest program statul garantează că cei ce nu își vor putea plăti rata la casă, merită să cumpere o casă pe credit; mai garantează vânzătorilor de case că vor putea întotdeauna să găsească un cumpărător la 60.000 EUR.

Dar ceilalți oameni, ei ce beneficii au?

Cei care pot plăti rata la casă ( și se încadrează în condițiile programului) vor plăti PROCENTUAL dobânzi mai mici și vor da un avans mai mic. Însă prețurile la case tocmai au crescut cu 30% încă înainte de intrarea în funcțiune a acestui măreț program, așa că în suma de euro reali cumpărătorii vor da mai mulți bani.

Toți ceilalți contribuabili care nu se încadrează și poate nici nu au nevoie de casă (adică 90% din români ce locuiesc în case proprietate personală) vor plăti taxe ca să se acopere pagubele provocate de cei ce nu vor putea suportă rațele la acești 60.000 EUR, împrumutați pentru o garsonieră confort II.

Iar toți cei care ar fi dorit un credit de la bănci, vor fi întâmpinați cu răceală, întrucât băncile vor prefera să dea 1-2-3 miliarde prin acest program în care ele nu riscă nimic, în loc să crediteze activități economice sau persoane, negarantate de stat.

Garanția de stat înseamnă că, dacă împrumutatul nu plătește, statul da 60.000 EUR la bancă și preia casa. Poate statul să-l dea afară pe împrumutat? Poate statul să vândă casa la licitație în mod corect, recuperând aproape 60.000? Sau, va închiria statul casa în mod corect, cu o chirie care să acopere în timp acei 60.000?

Nu era infinit mai simplu să se soluționeze zecile de mii de dosare de retrocedare? Nu era infinit mai simplu să se construiască șosele și canalizări, iar astfel terenuri agricole să devină propice construcției de cartiere? Nu era mai normal să se facă o noua linie de metrou cu aceste miliarde de euro?

Să nu uităm că actuala criză va trece în câțiva ani, însă acest program va continua indefinit și se va umfla cel puțin înainte de fiecare sesiune de alegeri.

Despre consilii monetare

Iată că încep să apară semne de întrebare asupra cât de viabile mai sunt consiliile monetare din țările baltice.

Balticii au încercat să evite devalorizarea beneficiind de un FMI (prea) îngăduitor și încercând să reducă cheltuielile publice. Austeritatea bugetară este greu de implementat; în România, retorica despre reducerea costurilor bugetare a fost deja uitată.

Astfel, odată cu oprirea fluxurilor de euro, consiliile monetare ale balticilor au devenit neviabile; împrumutul FMI le-a mai prelungit viața, dar nu e o soluție pe termen lung. Eșecul consiliilor monetare ale balticilor ar genera nervozitate printre investitori și o aversiune crescută la risc pentru toată zonă economiilor emergente din estul Europei.

Inapoi la Romania, vedem că după două luni de reducere semnificativă a numerarului din circulație (luni cand inflatia a revenit imediat pe scădere), din luna aprilie s-a pus în funcțiune tiparnița și pentru populație. Nu e nimic ciudat aici; Adrian Vasilescu a declarat public că emisiunea monetară este corelată cu intrările / ieșirile de euro. Tehnic, avem și noi un consiliu monetar flexibil.