Intr-un articol din ZF, Mișu Negrițoiu iese la rampă cu câteva declarații brutal de sincere; mulți bancheri nu au curajul sa spună așa ceva cu voce tare.
"Recesiunea in Romania va fi generată mai ales de contracția consumului exprimat prin cererea de bunuri de consum si de imobiliare, adică exact componentele care au inflamat creșterea economica din ultimii ani. Dispărând aceste elemente ale cererii, ai o contracție economica serioasa."
Deși INS nu a publicat datele pentru anul trecut, creșterea pe 2008 nu va depăși 8%, asta însemnând că in trimestrul 4 2008 economia a încetinit rapid.
Trimestrul 1 2009 nu arată bine, in cel mai fericit caz creșterea economica va fi cu câteva zecimale peste 0.
Rupturile de stoc din hypermarket-uri ne demonstrează că problemele economice au ajuns in cel mai lichid sector al economiei.
"Deocamdată nu vedem recesiunea din economia reala, o vedem doar pe cea din sectorul financiar. Efectele se vor escalada însa in economie, iar cei care au beneficiat cel mai mult si de consumul puternic si de finanțarea ieftina vor fi cei mai afectați."
Recesiunea se transmite in câteva luni, iar din aprilie se vor simți efectele crizei si in economia reala. Efectele sunt foarte simple: se vor întârzia plățile, cu consecintele corespunzătoare.
"[BNR] a procedat mult mai delicat si profesionist decât in octombrie 2008. Abordarea in forța de anul trecut a izgonit investitorii, a dezorganizat piața si a mărit costul banilor, atacurile la adresa băncilor lansate in fata unui public neavizat fiind nedrepte. De data aceasta au interes lecția si au intrat cu cursul sub nivelul țintit de speculatori. In fiecare zi se fac si speculații, însa partea buna este ca speculatorii aduc si lichiditate. Daca ar fi procedat la fel si in octombrie, lăsând cursul sa crească, situația ar fi fost mult mai buna astăzi, pentru ca am fi avut o piața funcționala, nu sparta in trei."
Perfect de acord; intervenția BNR din octombrie a fost de dimensiunile unei bombe atomice, nejustificat de dură. Asta ne arată cat de departe de fundamente erau cei de la BNR atunci; dobânzile de peste 50% la lei mi-au arătat că BNR nu este interesată de efectele asupra economiei.
Intr-un caz similar din 1992, Banca Angliei a avut de ales intre distrugerea economiei si o liră mai slabă. A ales lira mai slabă si cu ocazia asta a ajutat economia să-si revină.
“Bancherul considera ca Banca Naționala nu prea mai are ce face pentru deblocarea pieței, pentru ca nu accepta nici creșterea preturilor, nici riscul ca acțiunile sale sa ia o întorsătura nedorita.”
BNR s-a băgat singură intr-o situație imposibilă pentru ca a vrut totul, pe gratis: leu tare, inflație mică. Nu se poate! Dezechilibrele din economia reală, umflate de guvernul anterior, trebuie corectate prin ceva, fie prin reduceri de cheltuieli publice publice fie prin altfel de reduceri de consum, cea mai la indemană fiind cursul de schimb.
Regimul de flotare controlată a permis BNR să ignore fundamentele cursului; incă mai au rezervă să evite o corecție prea brutală, dar stiti zicala “Piața poate ramane iraționala mai mult decât poți fi tu solvent”.
Vestul si agențiile de rating au început sa menționeze in public dezastrul din Europa de Est, deja neîncrederea in zonă este la nivelul maxim.
Ceea ce nu spune nimeni este că ieșirea din recesiune se va face in urma sărăcirii generalizate a populației:
- prin creșterea cursului; puterea de cumpărare a bunurilor din import scade;
- prin inflație; salariile bugetarilor devin mai mici in termeni reali.
- prin creșterea taxelor, pentru cârpirea bugetului, ciuruit de salariile mari si aparatul bugetar enorm.
După ce economia isi va recăpăta competitivitatea, atât printr-o monedă suficient de slabă cat si prin productivitate, atunci vor exista premisele revenirii economice.
