joi, 3 septembrie 2009

Credite neperformante (II)

In postul de azi vreau sa explic cat mai clar ce inseamna cifrele care se vantura in presa. Atunci cand citim despre restante ceva scapa analizelor care sunt prezentate publicului.


Domeniul bancar este unul unde disciplina contractuala este esentiala. Cand luam un credit de la banca, ambele parti presupun ca acest credit va fi si rambursat.

Datorita "minunilor" sistemului de rezerve fractionare, banca "tipareste" niste bani. Electronic, din click-dreapta. Acesti bani - principalul creditului - nu sunt banii bancii. Banii bancii sunt comisioanele si veniturile obtinute din acest credit. Viata unui intermediar financiar (banca, broker) este sa se pozitioneze pe fluxul de bani si sa ciuguleasca ceva din el.

Principalul creditului (deci partea fara dobanzi) este un joc cu suma zero intre banca si cel imprumutat. Deci, daca principalul creditului poate avea 2 rezultate pentru banca - zero, daca e rambursat sau pierdere, daca nu e rambursat.

Pierderile decapitalizeaza sistemul bancar; printre altele, reduc puterea bancilor de a da credite noi. Din acest motiv ma preocup atat de mult de creditele neperformante.

Exemplu pentru un credit pe 10 ani:


Timp de 10 ani se platesc 120 rate lunare. Rata contine o parte din principal si o parte din dobanda. Pentru ca dobanda este un cost al folosirii banilor, se plateste initial mai multa dobanda pentru ca e folosit mai mult din principal. Pe masura ce se ramburseaza creditul, scade si dobanda de plata.

Ratele nu sunt scadente toate in acelasi timp. Rata 1 e scadenta luna asta, rata 2 luna viitoare, rata 120 peste 10 ani.

Ce se intampla daca nu se plateste o rata? Rata devine o "restanta", exact ce raportat in articolul de mai sus. Toata lumea vine si spune "au crescut restantele, dar inca sunt la nivele linistitoare".

Stiti cum arata un aisberg:


Doar o parte mica e vizibila.

Cum arata creditul nostru restant?


Bun - nu s-au platit 3 rate. Ce se intampla cu celelalte 117? Mai sunt ele sigure? Cine nu a avut bani de plata pentru 3 rate, va plati pe celelalte 117? Isi va reveni? Daca da, cand?

Sunt multe intrebari; din acest motiv, concentrarea analizei doar pe restante (cele cu rosu, de deasupra apei) ne face sa pierdem din vedere esentialul - ce se intampla cu restul creditului? Ratele restante contamineaza inclusiv restul ratelor care nu sunt restante.

Aici vin propunerile de genul celor inainte de dl Geoana. Daca presupunem ca problemele sunt temporare si revenirea e dupa colt, dam o lege prin care amanam plata 1 an, deci sumele nu sunt restante. Ce ne facem insa daca acel credit este al doilea credit pentru plasma luat cu buletinul sau garantiile de executat nu sunt suficiente?

Ce nu stim: cate credite cu restante revin la normal. In Statele Unite, unde legile de faliment sunt mult mai permisive procentul a scazut de la 45% la 6.6%.



O parte din acest articol se datoreaza si discutiilor cu Alexadi. Thanks.

15 comentarii:

Anonim spunea...

Ai perfecta dreptate. Dar acest aspect este stiut si de Banca Nationala si de cei care fac declaratii nivelul restantelor nu e ingrijorator. Din fericire exista alte mecanisme de monitorizare/control care le spun celor de mai sus cat e de imputita treaba. De exemplu nivelul provizioanele (basel2, ifrs).

Flavian spunea...

Ok, asta a fost un post bun. Ca sa nu zici ca te critic mereu... ;)

Acuma, intrebarea care ramane: ce rezolva Geoana cand incearca sa impinga sub apa tot icebergul doar ca sa nu i se mai vada varful ? :)

Hmm, oare nu se va intampla la fel ca la orice chestie impinsa sub apa: cand ii dai drumul, sare cu totul afara... ?

Anonim spunea...

Nu-i chiar asa. Prin nivelul provizioanelor > 90 de zile se poate vedea exact ce se intampla. La peste 90 de zile se trece in categoria pierdere si se provizioneaza integral (minus 25% garantii, la cei ce le aplica). Prin urmare, daca disproportia este mare intre restante si provizioane, situatia-i sumbra. Cum e acum, de altfel...

Mihai Marcu spunea...

Perfect de acord cu comentariul 3, dar daca nu ma insel, provizioanele nu sunt date pentru public.

Daca provizioanele sunt facute cinstit, la nivel corect, si banca tot are un profit - perfect, totul e bine.

Daca provizionul e facut in ideea "vindem cu 60.000 eur garsoniera adusa ca garantie", mai e de discutat.

flavian - da, exact, e nevoie de multa presiune (bani) pentru a-l tine sub apa.

Anonim spunea...

Mai este un aspect: depinde unde apare momentul primei restante. Daca apare in primul an al creditului e o problema, daca apare in al cincilea an treaba nu e chiar neagra pentru ca deja au fost platite dobanzi timp de 5 ani (daca DAE e 20% deja creditul e acoperit din dobanzi), deci ce se mai poate recupera (din garantii vandute) e profit net. E adevarat ca, in aceste conditii, practic banca a "muncit" degeaba 5 ani daca si-a acoperit doar ce a plasat. Numai ca banca nu da un singur credit, ci are un portofoliu intreg. Aici intervine aspectul legat de ponderea restantelor in total credite. Cat timp e sub o limita decenta banca nu va pierde sau, mai corect spus, e dispusa sa-si "asume" aceste neperformante pentru ca le "iese" destul de bine din costurile platite de cei disciplinati/solvabili.

Mihai Marcu spunea...

pe vremuri normale, cu credite acordate in conditii de prudenta, nu cred ca m-as insela prea tare as zice ca pierderile au o distributie normala.

Adica - foarte multi platesc la timp, putini au restante, putini platesc in avans.

insa in economia post-balon din 2009? cu somaj in crestere si deflatie in sectorul privat?

Alexadi spunea...

Excelent articol.
O singura clarificare, banii pornesc de la banca centrala, ea creaaza banii din click dreapta, avand privilegiul prin lege de a emite moneda.
Toate celelalte banci dau credite din bani imprumutati si din capitalul propriu. O banca comerciala nu poate crea nici un ban nou.

Profitul din din activitatea de creditare ii revine bancii respective si conduce la plati de dividende sau cresterea capitalului. Pierderile la fel revin exclusiv bancii, conducand la scaderea capitalului si dividente mici sau deloc.

Banca centrala are obligatia sa supravegheze cat capital mai are fiecare banca si sa le restructureze/inchida inainte ca acest capital sa fie consumat de pierderi, astfel incat deponentii sa nu piarda nimic.

Asta nu inseamna ca bancile centrale in general isi si indeplinesc aceasta obligatie cu strictete, poate si pentru ca deponentii mici sunt garantati oricum iar cei mari sunt putini si ar fi trebuit sa stie ca banca are probleme. Sau poate tot sistemul e afectat si ar trebui inchise prea multe banci, fiind preferabila tolerarea riscului in speranta ca economia o sa-si revina si situatia restantelor va reveni la normal.

Nivelul provizioanelor ce arata?
-arata cat sunt pierderile ACOPERITE, de banca
-cat sunt pierderile mascate?
-cat timp mai poate banca sa aduca bani pt provizioane?
- cat vor fi pierderile reale fata de nivelul provizioanelor? (pentru crditele pierdere provizioanele sunt 50% pt garantii ipotecare - cate terenuri mai pot fi vandute acum cu 50% din valoarea din 2007?)

bottom line, nivelul creditelor cu restante neajustate, intregul iceberg, e cel mai mare in romania, fiind depasit doar de kazakstan.

Calin spunea...

Mihai, interesanta analiza insa necesita cateva clarificari.

Informatiile despre creditele restante pe care le preia presa din rapoartele BNR sunt raportate de banci conform reglementarilor - categoriile A la E. Tot ceea ce este sub A (standard pana la 15 zile intarziere) poate fi considerat restant. Insa raportarile pe aceste categorii se refera la toata expunerea, nicidecum doar la ratele restante. Deci, daca bancile raporteaza sa spunem 6% credite restante pentru categoriile C, D si E (adica peste 30 de zile intarziere), aici intra creditul total (nu sunt sigur daca doar principalul sau si dobanda). Se poate verifica asta aici: http://www.bnro.ro/apage.aspx?pid=404&actId=322318

In functie de aceste clasificari bancile constituie provizioanele: pt un credit in categoria E-loss cu mai mult de 90 de zile restante (adica acele 3 rate la care te referi tu), bancile provizioneaza 100% toata expunerea minus 25% din valoarea colateralului daca exista, adica toate cele 120 de rate (plus dobanda?! probabil) din exemplul tau; 50% pentru categoria D-doubtfull, etc.

La iunie 2009 spre exemplu categoria D+E (net) insemna 1.03% din total portofoliu pe intreg sistem bancar (http://www.bnro.ro/files/d/Statistica/seturi%20de%20date/SPV/ind_suprav_ro.xls). Raportarea asta e inselatoare intrucat marea parte sunt restante intre 30 si 60 de zile, care ridica acel indicator semnificativ.

Mihai Marcu spunea...

Calin, bine ai venit in jungla raportarilor statistice. :)

In primul rand, mentionez - creditele neperformante analizate singure nu inseamna nimic. nu inseamna probleme, nu inseamna pierderi. pot insemna ceva, candva sau nu pot insemna nimic. deci aici facem teorie.


Sunt sigur ca bancile raporteaza corect la BNR, insa nu e sigur ce date primeste publicul.

Ce circula in presa sunt datele din "comportamentul populatiei in teritoriu" - BNR nu defineste ce reprezinta restantele de acolo, dar sumele sunt mici.

Creditele standard, substandard, indoielnice, pierdere - sunt in buletinul lunar, atat la valori ajustate, cat si neajustate.

Creditele raportate la CRB sunt cu totul altceva (doar peste 20.000 ron) si dau cu totul alte cifre.

Creditele IFN-urilor nu le vedem pe nicaieri, dar astea ne intereseaza mai putin.

Din tabelul cu indicatori, "creante restante" sunt doar ratele. Verifica te rog buletinele lunare ale bnr, de la capitolul 10 incolo.

Jason spunea...

Pt Alexadi: clarificarea ta este gresita, nu ai inteles cum functioneaza sistemul de rezerva fractionala.

De exemplu daca cineva depune 1000 de euro la banca, banca are dreptul sa dea credite in valoare de 900 de euro.

Sa zicem ca vine cineva si ia un credit de 900 de euro. Cei 900 de euro sunt bani noi creati, pentru ca banii nu au fost dati din depozitul de 1000, ci apar ca o inregistrare in contabilitatea bancii.

Astfel dupa ce s-a luat creditul exista si depozitul de 1000 de euro si banii noi creati de 900 de euro. Deci masa monetara a crescut.

Daca banca ar da credite doar din depozitele primite, atunci ar putea apare situatia ca cel care doreste sa-si retraga banii de la banca sa nu poate sa-i retraga, deoarece banii au fost dati mai departe sub forma de credit.

Pentru toti cei interesati de subiect recomand sa citeasca "Modern Money Mechanics" publicat de Federal Reserve Board of Chicago, disponibil si la adresa http://www.truthsetsusfree.com/ModernMoneyMechanics.pdf

Mihai Marcu spunea...

jason, eu cred ca alexadi intelege sistemul :). Trust me.

Tehnic, banca multiplica cu (1/rata rmo) depozitele sau pasivele. Daca rata rezervelor minime e 10%, din depozitul de 1000 se constituie o rezerva de 100, iar restul se poate da credit.

Ideea e ca nu toti cer depozitele in acelasi timp.

Jason spunea...

Salut Mihai, intr-adevar banca este obligata sa constituie o rezerva, dar afirm in continuare ca banii pentru credit NU vin din depozite ci sunt bani noi creati de catre banca comerciala si nu de catre banca centrala.

Daca banii pentru credite ar veni doar din depozitele existente, nu s-ar putea realiza expansiunea masei monetare.

Citez din Modern Money Mechanics:

Of course, they do not really pay out loans from the money they receive as deposits. If they did this, no additional money would be created. What they do when they make loans is to accept promissory notes in exchange for credits to the borrowers' transaction accounts.

Sectiunea citata se poate gasi la adresa
http://en.wikisource.org/wiki/Modern_Money_Mechanics/Bank_Deposits—How_They_Expand_or_Contract#How_Much_Can_Deposits_Expand_in_the_Banking_System.3F

Fisierul PDF original se poate downloada de pe Wikipedia de la adresa
http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Modern_Money_Mechanics.pdf

Acest "mic" detaliu legat de cum se creaza banii este esential pentru intelegerea sistemului monetar bazat pe rezerva fractionala.

Fara intelegerea corecta a mecanismului de creare a banilor, cei care studiaza actuala criza economica nu vor fi capabili sa inteleaga de ce avem deflatie in ciuda ratelor de 0.25% in US si 1% in Europa.

Bancile centrale nu pot mari masa monetara de unele singure. E nevoie de bancile comerciale care sa multiplice banii initiali creati de banca centrala prin acordarea de credite.

In momentul in care nu se mai acorda credite noi (din diverese motive) nu mai creste nici masa monetara si brusc avem o contractie la nivelul masei monetare de unde rezulta contractia la nivel economic.

Postez aceste informatii in speranta ca cineva le va gasi utile si ii vor fi de folos sa navigheze in vremurile astea dificile. Eu sunt investitor si nu sunt deloc interesat sa am dreptate pe un forum de pe internet.

Singurul lucru care ma intereseaza este sa inteleaga cat mai multi natura sistemului
astfel incat sa poata lua deciziile corecte pentru ei
si familiile lor.

Recomand doua documentare care sunt usor de gasit pe net:

Money as Debt
si
Zeitgeist Addendum

Mihai Marcu spunea...

nu e gresit ce zici, dar este oarecum prea simplificat.

da, bancile multiplica depozite care genereaza credite care genereaza depozite.

da, bancile centrale pot creste masa monetara si singure, monetizand diverse titluri (de stat) sau active - vestita quantitative easing.

in romania nu se mai acorda multe credite noi dar masa monetara creste deoarece guvernul se imprumuta, iar contractia economica a avut loc oricum, dar la nivel mai mic.

in US multiplicatorul monetar era in ianurie 2009 sub 1, la 10 dolari tipariti intrau in circulatie 9.

Extra3OO spunea...

Mihai, n-ai zis nimic de "camatari" si nici de "rezerva lor fractionara" de 100%.

Una e sa speculezi cu "ceea ce ai" si alta e sa fii Citibank sau Chase. Nu stiu de ce insa prefer prima varianta. :)

..

Gandeste-te cat de mari ar fi profiturile, pentru extrem de putinii care vor rezista.

:)

Anonim spunea...

ptr mihai .
crb - credite peste 20.000 lei in sold, nu prinde dobanzi, prin urmare serviciul datoriei este doar pentru credit.
raportarea "clasificarea creditelor" cuprinde si credit, dar si dobanda. deci e mai completa.
unde e credit restant , e doar credit restant. restul este "ascuns" publicului.
fiecare banca urmareste portofoliul suspus la risc (adica credite afectate de restante, %, valoric) insa deocamdata nu se cere ca si informatie de catre bnro.
si sincer, nu ai cum sa iti dai seama din buletin bnr care este volumul creditelor afectate de restante. poti sa faci asa:
1. iei raportarea crb, acolo ai suma restanta si suma curenta (chiar daca e fara dobanda). de aici poti sa stabilesti cat este %creditelor afectate de restante.
2. aflam care este suma creditelor raportate la CRB . si vedem cat este din intreg sistemul bancar.
apoi extrapolam. si tinem cont ca si 51% din credite sunt la PF si multe sunt de consum, deci mici, sub 20k. (la crb sa excluzi sgb urile).
buuuuuun. tragem linie si adunam si ne da vreo 30%-35% din contractele de credit sunt afectate.
numai bine. inca o data , ca de fiecare data cand iti scriu, felicitari ptr blog! Nicu