vineri, 14 august 2009

Articolul zilei

Edward Hugh a scris un articol foarte bun, comparand Polonia si Cehia pe de-o parte cu Ungaria si Romania.

Din articol reiese foarte clar ca politica de curs valutar si cea monetara adoptate de Romania nu au fost cele mai inspirate.

Articolul complet este aici.

10 comentarii:

alex@formidabilii.org spunea...

Unde vezi tu articolul bun? Eu nu il vad.

Mihai Marcu spunea...

salut,

articolul este bun deoarece arata cum alte tari au stiut sa evite "pacatul" original al euroizarii economiilor - la asta se refera cand zice de "original sin".

In plus, se demonstreaza ca politicile monetare ale bnr nu au fost cele mai fericite, e adevarat, nici guvernul nu a ajutat cu nimic.

alex@formidabilii.org spunea...

Articolul e conceptual gresit si explicatia e mult mai simpla.

Ungaria si Romania platesc tribut politicilor guvernamentale prociclice (Polonia si Cehia nu prea au avut parte de asemenea "binecuvantare"), nu actiunilor gresite ale bancilor nationale in ceea ce priveste controlul lichiditatii, politica monetara si politica valutara.

Venind de la un autor care nu a facut minimul efort sa descopere ca Romania si Bulgaria nu fac parte din "EU10", nu ma mira explicatiile sale.

Slovacia (parte din eurozone) are o cadere economica similara cu Romania si Ungaria. Din cauza lichiditatii, politicii financiare sau monetare? Nu. Tot din cauza politicilor guvernamentale si a dezvoltarii prociclice a economiei (industria auto e puternic prociclica).

Mihai Marcu spunea...

Nope. Greseala profunda, initiala a fost euroizarea economiei si creditarea intr-o moneda straina.

Trebuie sa intelegi ca pentru tarile din zona euro, caderile ecomomice sunt mai ales din cauza politicii monetare ale BCE. Toate tarile care altadata ar fi devalorizat moneda sa iasa din criza, nu ar mai fi trecut la devalorizare interna.

Articolul este bun; faptul ca tu crezi in mod gresit ca exista alta explicatie nu ii schimba meritele.

Mihai Marcu spunea...

Inca ceva - nu vad relevanta discutiei despre EU 10.

Inclusiv Banca Mondiala, atunci cand discuta de spre EU 10, adauga la cele 10 initiale Bulgaria, Romania si mai nou Croatia.

Te poti convinge singur:

http://web.worldbank.org/WBSITE/EXTERNAL/COUNTRIES/ECAEXT/0,,contentMDK:20268176~pagePK:146736~piPK:146830~theSitePK:258599,00.html

alex@formidabilii.org spunea...

Teoria lui Krugman se bazeaza pe "tensiuni in sistem" care preced actiunile (eventual gresite) ale bancilor centrale in probleme de lichiditate, politica monetara si valutara. E gresit sa consideri euroizarea economiilor singura sau principala cauza a tensiunilor in sistem. E posibil (si e parerea mea) ca euroizarea a avut loc in conditiile deteriorarii economiei reale (inflatie, deficite mari, dezvoltare prociclica necesitand finantare pe varf de piata samd).

Legat de euroizarea economiei (romanesti), trebuie vazute si alternativele pe care BNR le avea la dispozitie:
a. o politica monetara mai putin restrictiva- asta in conditiile inflatiei mari (toata perioada) si supraincalzirii economiei (2007-2008).
b. restrictionarea de catre BNR a convertibilitatii leului si a pietei creditelor

Polonia, Cehia si Ungaria nu au fost atat de restrictionate in domeniul politicii monetare, cata vreme inflatia a fost mult mai mica comparat cu Romania.

Legat de greselile BCE, Franta si Germania au avut deja cresteri trimestriale iar UK (nu numai non-eurozone dar chiar anti-eurozone sub motivul controlului cursului de schimb) e inca pe scadere.

Mihai Marcu spunea...

Euroizarea economiei romanesti a inceput demult; intai a fost dolarul (marca pentru vestul tarii); euro a venit ulterior.

Personal, pentru Romania, cred ca principala cauza (pe langa inflatia prelungita) a fost faptul ca nu s-a permis niciodata o deducere fiscala a impactului inflatiei. Din aceasta cauza, agentii economici si apoi populatia au trecut la denominarea preturilor in alta moneda si folosirea leului doar ca moneda de tranzactie.

Sunt de acord ca BNR nu putea suspenda libertatea de miscare a capitalurilor, dar in ceea ce priveste creditarea populatiei cu venituri in lei, existau solutii administrative.

IMHO, BCE nu face greseli fata de germania. Politica loc a fost gresita fata de spania, italia...club med in general.

Ca sa inchei, cred ca e prea devreme ca sa proclamam sfarsitul recesiunii in europe, chiar daca avem o revenire economica statistica.

In acest sens, recomand urmatorul articol: http://fistfulofeuros.net/afoe/economics-country-briefings/germanys-economy-returns-to-timid-growth-in-q2/

alex@formidabilii.org spunea...

Guvernul a mers pe deficite mari in perioada prelungita de crestere economica si astfel BNR nu a putut reduce dobanda de politica monetara (au dus-o pana la 7% si dupa aia au trebuit din nou sa o creasca).

In momentul in care ai un deficit bugetar mare practic torni gaz pe focul inflatiei, guvernul a considerat ca e o prioritate dezvoltarea fortata a economiei in comparatie cu ajustarea dobanzilor la moneda nationala.

Banca centrala nu mai poate scadea dobanda de politica monetara, e legata la maini si chiar trebuie sa creasca dobanda pentru a descuraja consumul si cresterea preturilor.


Cata vreme dobanda de politica monetara e mare, nu e rentabil sa te imprumuti in moneda nationala. Masurile administrative de care vorbesti tu au un efect limitat, intr-o economie libera nu poti merge prea departe cu masurile administrative.

Astfel euroizarea e un efect si nu o cauza. Cauza este politica prociclica promovata de guvernele ungar si roman, in opozitie cu deficitele moderate si politica mai prudenta din Polonia si Cehia.

Mihai Marcu spunea...

Mecanismul este cel pe care l-ai descris, deficitul a explodat in 2008, iar bnr s-a prins de schema din august 2007.

tehnic, bnr a vrut un consiliu monetar, legand emisiunea de lei de intrarile in euro, dar mentinand totusi politica monetara proprie.

Faptul ca din 1997 companiile de telecom listau preturi in dolari si incasau in lei trebuie sa-ti demonstreze ca problema e mult mai adanca si vine din trecut.

alex@formidabilii.org spunea...

1997 a fost alta criza, alt ciclu economic.