luni, 27 aprilie 2009

Cauzele dobanzilor mari la lei

Împrumuturile în lei provin din următoarele surse:

  • din depozite în lei;
  • din depozite/împrumuturi în euro la bănci, schimbați în lei pe piața valutară, apoi împrumutați.

Ca să scadă dobânzile:

  • fie oamenii sau firmele trebuie să depoziteze mai mulți lei;
  • fie trebuie să intre mai mulți euro în băncile comerciale.

Acum nu mai intră euro de la băncile mamă ( întrebarea se pune dacă vor fi reînnoite creditele existente, nici vorbă de majorarea lor), iar oamenii nu au ce să mai depună. Adică, dacă la 14% dobândă anuală la lei și inflație de 6.8% au adus x lei, cât să fie dobânda ca să depună oamenii 2x lei? 40%?!

Cealaltă parte a ecuației, cererea de împrumuturi în lei arată așa:

  • statul se împrumută foarte mult, atât prin emisiuni de titluri cât și prin atrageri directe de depozite de la bănci;
  • sectorul privat ar vrea și el să se împrumute, nu pentru dezvoltare (pentru că e recesiune) ci ca să mai amâne falimentul printr-un rollover al datoriilor existente, însă băncile preferă să împrumute statul, risk free.
Ce să facă BNR? Să injecteze lei, luați din click dreapta -"print a billion"?

Păi asta face, dă bani la stat. Indirect. Astfel statul se împrumută cu 11% de la bănci în condițiile în care băncile atrag de la populație lei cu 14% (hint: băncile sunt doar intermediari, banii guvernului vin finalmente de la BNR). Ideea e să nu ajungă guvernul să dea dobânzi de 15% și să sugă chiar toți leii din piață. Că se vor vedea în inflație și curs, e inevitabil, dar și recesiunea contrabalansează din plin spre deflație și scăderea consumului.

Singura soluție corectă ce poate fi aplicată de BNR e să vândă euro din rezervă. Ceea ce a făcut și va face. De asta nu e cursul 5.

De exemplu, Polonia a înregistrat o creștere în 6 luni de la 3.4 PLN/EUR la 5 PLN/EUR și înapoi spre 4.4 PLN/EUR( după ce banca lor centrală a intervenit în sfârșit pe piața valutară). Însă și rezerva e limitată. Conform FMI, necesarul de refinanțare în 2009 este 127% din rezerva BNR. De unde a rezultat și necesitatea unui împrumut extern.

9 comentarii:

ghost spunea...

Stimate domn, nu-i chiar asa. Nici o banca serioasa nu se gandeste sa faca schimb pe piata valutara pentru a-si acoperi pozitiile de gap de lichiditate pe termen scurt, decat daca e in rahat pana peste cap (scuza expresia). Euro trebuie sa acopere lichiditatea pe euro, leii pe lei, dolarii pe dolari. Dobanzile mari la lei sunt efectul politicilor fiscale date de guvern si politica monetara a BNR. Dobanda lombard e oricum mai mica decat robor, dar problema este de accesare, nu de nivel. Adica, nu faptul ca-i mica face sa fie foarte atractiva sau nu, ci mix-ul de costuri pe care le implica (garantarea cu titluri de stat, acestea fiind achizitionate la dobanzi de 10-11%, care genereaza costuri). Pozitiile long/short ale bancilor pe piata valutara se refera la plasamentele pe care le fac cu sursele care nu pot fi plasate in titluri de stat, obligatiuni si credite. De asemenea, avand in vedere ca robor-ul se calculeaza dupa cotatiile celor 10 banci, nu-i musai sa fie si realist, adica e vorba de o cotatie matematica ponderata. Nu-i musai si dobanda la care se realizeaza efectiv tranzactiile.
Problema de dobanda la nivelul actual in Romania este in teritoriul populatiei, mai mult. Momentan, dobanda de politica monetara e la un nivel, da? Asta sugereaza ceva. Cum se foloseste acea dobanda? Aici e hiba. Mecanismul prin care BNR reuseste sa pastreze dobanzile asa de sus (prin sterilizarea excedentului si sustinerea investitiilor in titluri de stat) e destinat inflatiei si populatiei. Daca dobanzile ar scadea, am asista la o crestere exponentiala a inflatiei, pentru ca noi nu prea producem, mai mult importam, iar prin scaderea dobanzilor am ajunge iar la situatia de anul trecut.
Dobanzile la lei nu trebuie sa concureze cu cele la euro, deoarece riscul de tara e acelasi. Si riscam din nou sa ne indatoram excesiv si peste excesiv. Astia suntem relativ la populatie si economie. Nu invatam din lectiile trecutului.. Desigur ma pot si insela, dar asta-i parerea si mi-o sustin.. :P

Alexadi spunea...

Da, sunt de acord ca pentru un gap pe termen scurt mai bun e un swap pe acel termen scurt. Si ca in principiu nu e bine sa ai gap-uri

Insa eu vorbeam de termene lungi.
Adica o banca comerciala primeste euro din strainatate, ii schimba in lei pe piata valutara (cumparatori fiind alte banci comerciale, romani ce-si transforma salariul in lei in economii in euro, firme ce importa marfuri cu euro si incaseaza lei si chiar BNR mai cumpara niste miliarde de euro intr-o vreme).
Iar acesti lei sunt imprumutati la agenti economici sau populatie sau MEF, pe termene de 5-30 de ani.

Lombardul e prin definitie o solutie pentru un gap de o zi.
Costurile cu titlurile de stat? eu as zice ca sunt castiguri, altfel o banca ar pastra banii cash just in case. Dobanzile de 11.5% sunt platite de stat si constituie venit al bancilor. Ele cand garanteaza cu titluri la lombard incaseaza 11.5% 360 de zile pe an si platesc 14% la BNR o zi pe an.

De ce e robor> decat lombard zici dumneata? Nu inteleg...Pai robor la ON e 11.63%, iar lombardul e 14%...

Ghost spunea...

Incorect ca lombard e mai bun pentru o zi, sau ca costurile cu titluri de stat sunt de fapt castiguri, din urmatoarele considerente:
- Pentru o zi, e mult mai simplu sa folosesti reuters sa aduci din alta parte decat sa folosesti lombard, deoarece ai robor ON e foarte bun, sub lombard. Lombard e o sursa de finantare pe termen mai lung, pentru acordarea de credite la care nu se pot folosi sursele in lei atrase de pe piata (bancar sau nonbancar). Prin definitie, gap-ul de lichiditate se refera la fiecare banda de scadenta de la 1 zi, la x luni, nu doar la termen foarte scurt.
- Daca o banca vrea sa crediteze, trebuie sa-si asigure sursele. Sursele se asigura pe benzi de scadenta, deoarece nici o banca serioasa n-ar acorda credite pe termen lung din surse overnight. Din linii de finantare, da. Din capitaluri, da. Din depozite pe termene > 1 an, sau imprumuturi interbancare pe perioade mai lungi, da. Din depozitele pe 1 luna ale populatiei se asigura profitul pe termen scurt si se mai asigura si jongleriile de gap de lichiditate pe termen scurt, care-i CEL MAI IMPORTANT, ca daca n-ai de unde plati retragerile de depozite de astazi si maine, esti in incapacitate de plata. Pentru restul, exista diverse imprumuturi inclusiv de la BNR. Daca vrea sa crediteze din surse lombard, cu 19%, trebuie sa cumpere suma cu 14%, dar mai trebuie sa mai cumpere si titlurile de stat pentru a garanta cu ele, de unde primeste 10-11%, ceea ce-i putin. Deci pentru a imprumuta populatia cu 19%, trebuie sa imprumute statul cu 10-11%. Fata de costuri si robor, e dur. Si plus de asta, la robor ma refeream la 3,6,12M, nu la ON.
Parere de nespecialist.

Alexadi spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Alexadi spunea...

:)
umm, nu.
ok esti nespecialist, hai sa o luam pe rand
- zici in primul post ca dobanda la lombard e mai mica decat robor.
Eu ma gandesc logic ca ar trebui sa compari lombardul (un imprumut overnight de la BNR) cu un imprumut overnight de pe interbancar, deci cu robor ON. Lombardul e 14%, robor ON e 11.7%
- dupa aia zici ca lombardul e bun pe termen mai lung, ceea ce arata ca il confunzi cu un credit normal. Lombardul e prin definitie o facilitate de credit overnight. Nu ai ce sa finantezi pe termen lung cu el. Il primesti azi numai la 17:30 si il dai inapoi ziua urmatoare pe la 14:00 cel tarziu.
- depozitele populatiei asigura profitul? Da, la fel ca orice surse atrase, dupa imprumutare catre clienti, se spera ca va aduce un profit.
- cum adica sa creditezi din lombard? sau din orice imprumut colateralizat pe orice durata. Pai nu e mai simplu sa vinzi garantia aia si sa dai apoi credit din cash si sa incasezi toata dobanda de la client, in loc sa pierzi la BNR diferenta dintre 14% pt lombard si 11.5% cat iti da statul?
- anul asta romania are de dat sau facut rollover la cateva zeci de miliarde de euro. o mare parte sunt surse atrase de banci comerciale. Hint 90+% din creditele date pe zeci de ani sunt finantate din surse atrase pe maxim 3 ani, majoritatea pe 1-2 ani.

Ghost spunea...

Ok, hai c-am luat-o pe aratura (eu). Da, e adevarat. Lombard e sursa overnight. Da, trebuie comparata cu ON. Ai dreptate.
Insa si eu am dreptate, urmareste-ma un pic. Am sarit cativa pasi.
Creditele pe termen lung sunt legate (si finantate) din robor >1M, corect?
Fiecare credit are la baza o suma de bani intr-un procent maricel care trebuie rambursata < 1 an (depozitele nonbancarilor), acesta ducand la analiza gap de lichiditate. Am un credit pe 10 ani, finantat din surse < 3 ani. Momentan din rate apar o multime de bani, care teoretic acopera acea nevoie de bani pentru acele depozite ajunse la scadenta.
Problema e ca trebuie asigurata o suma de bani pe termen scurt care sa acopere acele scadente, plus o marja de siguranta, pentru ca acele sume sunt in mare parte cont curent, foarte volatile. Acum e si mai acuta problema, de cand cresc intarzierile la plata. Robor ON e folosit, si nu prea, deoarece ON-ul determinat pe baza mai multor cotatii, in diverse momente ale zilei, si poate fi foarte volatil. Aici intervine lombard-ul, cu dobanda fixa (relativ) si predictibil, folosibil imediat pentru urgente daca ai cu ce sa-l garantezi.
Spui ca rata lombard trebuie comparata cu robor ON, dar pentru credite, eu cel putin, consider ca o rata anualizata prin insumarea ON-urilor la ROBOR s-ar putea sa iasa mai rau decat la lombard. Si plus de asta, tranzactiile depind foarte mult si de lichiditatea de pe piata, de aceea a scazut mult si robor 3M sub lombard, mai nou.
De aceea zic eu ca finantarea aceasta se foloseste pentru credite > ON, oarecum trasa de par, dar din cate cunosc eu, asa si este..
Lombard-ul este un imprumut de urgenta, cand alte surse lipsesc. Trebuie sa fie disponibil oricand, de aici si nevoia de titluri de stat, pentru ca o banca nu trebuie sa pateasca ce era sa pateasca in octombrie 2008, cand cotatiile ON s-au dus spre cer. De aici persistenta atat a titlurilor de stat in portofolii si persistenta tranzactiilor lombard din ultima perioada.
Sper ca m-am explicat mai bine acum... :)

Alexadi spunea...

Ok am inteles, dar nu o lua personal cand iti spun ca nu ai dreptate.
pentru ca:
-nu se fac aproape deloc tranzactii pe perioade mai mari de o saptamana. Asta dateaza din octombrie anul trecut.
bancile coteaza dar nu tranzactioneaza. Pentru ca imprumuturile interbancare sunt fara garantii si nimeni nu are incredere in ceilalti. Deci piata interbancara nu exista ca sursa de finantare pentru dat imprumuturi la clienti pers fizice si firme.
- exista swap-uri eurron sau usdron la toate scadentele pentru ca sunt implicit garantate cu cash.
- mai exista ca surse credite de la banci straine, mare parte de la mame si depozitele oamenilor (alea la termen sau statistic la termen - cont curent cu dobanda)

Lombardul e nu se foloseste decat in cazuri de urgenta. Nu lua de buna ce scrie in ziare ca bnr a dat jdemiliarde de roni pe luna credit lombard. Ei aduna sumele date zilnic - dar nu mentioneaza ca ce se da intr-o zi se intoarce la BNR a doua zi. Si poate a doua zi nu se mai da nimic, deci nici nu au continuitate si poate nici nu sunt aceleasi banci care au nevoie de lombard.

Ghost spunea...

Stimate domn, nu contest ultima fraza. Si nu iau nimic personal pentru ca sunt anonim. Nu ma atinge nimic. Insa da-mi voie sa nu fiu nici eu de acord cu prima fraza. Daca n-ar face swap-uri de dobanda si de valuta, si nu s-ar face tranzactii pe perioada de peste o saptamana, n-ar exista depozite cu dobanda negociata, pentru ca toate pozitiile trebuie acoperite din punct de vedere al riscului. Oi fi eu nespecialist (in categoria specialisti includ doar pe cei din BNR), dat atata stiu si eu, ca orice pozitie trebuie imediat acoperita din perspectiva riscului. Ma rog, in ultimele 6 luni. Dar oricum, trebuie acoperite.
Titlul postului tau era `cauzele dobanzilor mari la lei`, iar rata dobanzii de politica monetara a BNR e una, premisele economice la nivel macro ale Romaniei sunt alta, politica fiscala a guvernului e alta, iar tintirea inflatiei e inca una. Rata lombard e o cauza, nu o consecinta. Dobanzile mari sunt datorate populatiei si economiei subdezvoltate, nu relei intentii. Dimpotriva, chiar. BNR, contrar asteptarilor personale, in ultimii 5 ani a dovedit ca in majoritatea cazurilor, stie ce face si chiar face ce stie.
Asa ca, parere de nespecialist, good night and good luck. :)
Asta ontopic. Offtopic sper doar sa reziste politicii populiste sa nu fim dati afara din UE. Ca nu-i deloc exclus sa se intample.

Mihai Marcu spunea...

Ghost,

Este de discutat asupra "intentiilor", bune sau rele.

BNR s-a folosit de euro ca ancora inflationista tot timpul, pentru ca mereu dobanzile la euro au fost mici.