joi, 19 martie 2009

Salvăm de fapt consumatorul român?

Părerile “populare” din presă sau din online înclină spre condamnarea acordului cu FMI. Combatanții se folosesc mult de o retorică grea, iar argumentele repetate ad nauseam sunt :

  • Ei au furat, ei să plătească - ei fiind oricine altcineva, de la bănci la bugetari ;
  • Conspirație internațională, poporul va robi ca să plătească ;
  • Ajutăm de fapt firmele străine.

Cum am ajuns aici

Până în 2004, munca în România era descurajată. Impozitele erau mari, salariile negre, creditele mici. În 2005, a apărut cota unică, o idee bună până în 2007. Cu această ocazie multe din salarii au ieșit la suprafață.

Din 2006 și până azi, românii au trăit mai bine decât își permiteau. Am trăit pe datorie și cu creditele luate am adus bunăstarea dintr-un viitor ipotetic în prezent. EURO erau ieftini și disponibili la discreție în băncile mamă din Austria, Franța, Italia sau Grecia. Era normal ca banii să migreze în masă spre țările din Europa de Est care ofereau randamente ridicate.

Practic, am împrumutat bunăstare și am folosit-o pentru apartamente, terenuri, consum, plasme, vacanțe pe care altfel nu ni le-am fi permis. Toate finanțate din credite ieftine, în EURO. Din 2005 până în 2007, euro s-a tot depreciat față de leu, iar veniturile reale ale romanilor păreau să crească; nici firmele nu au stat degeaba - retailul s-a extins vertiginos, construcțiile au explodat.

Principala problemă e că ne-a plăcut atât mult bunăstarea împrumutată, încât nivelul de deficit de cont curent a crescut de la an la an, ajungând în 2008 la nivele nesustenabile, de 16,7 mld EURO. Căpșunarii și investițiile străine au finanțat ieftin acest deficit, dar pană la un punct.

Astfel, la data de 31 decembrie 2008, populația avea datorii de 99,5 miliarde de lei ; peste 50% din această datorie e în EURO și folosită pentru consum. La aceeași dată, agenții economici – firmele - aveau datorii de 95,1 miliarde de lei.

Băncile au răspuns rațional foamei de credite și bunăstare rapidă dând credite și mai multe credite, mult mai multe credite. Din cauza pieței imature și a consumatorilor nesofisticați, profiturile din comisioane și dobânzi au fost pe măsură.

Care era scenariul optimist ? Ne împrumutăm, consumăm, salariile cresc, ne împrumutăm și mai mult. O schemă Ponzi clasică, bazată pe creșteri salariale. Desigur, e schemă Ponzi doar în alte țări, în România se numește creștere sănătoasă, ajungere din urmă, salt peste etape.

În 2008, criza a lovit și România. Brutal și simplu: nu au mai intrat euro în țară, imediat, cursul a început să crească, ajutat și de speculatori. Ratele în euro au crescut automat, dobânzile la euro au crescut, veniturile în lei au rămas aceleași.

Actorii principali

Cei 4.8 milioane de români cu rate la bănci care au împrumutat bunăstare, descoperă că trebuie să o plătească mai scump decât și-au imaginat.

Expuse au fost și firmele, mai ales din domeniul construcțiilor, care au intrat în spirala creșterii prețurilor și descoperă acum că activele s-au prăbușit, în timp ce datoriile au rămas constante.

Vinovate sunt și băncile, care au creditat fără respectarea standardelor de prudență.

Iată de ce consider că acest împrumut este o centură de siguranță :

  • pentru consumatorul român cu rate în EURO la bănci, pentru a se întârzia pe cât posibil contactul cu un leu valorizat la cursul real de schimb.
  • pentru bănci, pentru a se întârzia pe cât posibil recunoașterea pierderilor și executarea forțată a datornicilor, primele vizate fiind betoanele moarte, dar estimate pe hârtie că ar valora 2000 eur/mp.
  • pentru BNR, care a permis "euroizarea" economiei, pierzând astfel o parte importantă a controlului creditului.

Acum se dorește relansarea creditării, prin reducerea RMO la euro. Altă idee proastă, pentru că ne reîntoarcem la comportamentul economic care ne-a adus în criză. Dar nu FMI sau împrumutul de la FMI ne-a adus aici, ci bunăstarea împrumutată în EURO, pe care descoperim că nu o putem rambursa la costul ei real.

7 comentarii:

Alexadi spunea...

foarte corecta analiza.
banii de la FMI si cei de la UE sunt destinati sustinerii balantei de plati. Adica pt importuri desi nu avem exporturi si nici investitii.

Contra unor reforme ce vor reduce cheltuielile, importurile vor stimula exporturile si venirea investitorilor. teoretic.

Deci miliardele din prima transa (slabe sanse sa o primim pe a doua) vor fi folositi pt sustinerea cursului, pt a putea micsora RMO si pt a finanta bugetul de stat.

Chrysthyan spunea...

Stii, nu te pot contrazice, chiar ai dreptate cu consumul dar... de ce ne trebuie banii aia? Sa prelungim agonia?
Numai un idealist ar crede ca banii aia se vor duce unde trebuie.

Mihai spunea...

Thanks Alexadi.

Sa inteleg ca deodata BNR incepe sa aiba o jena din a folosi emisiunea monetara, pentru a ajuta bugetul de stat? :)

Toata economia a ajuns sa stea in cursul eur ron.

Din punctul meu de vedere, creditarea putea sa explodeze si sa continue bine mersi, daca se face intr-o moneda pe care BNR o putea tipari.

Mihai spunea...

@ Chrysthyan

Noi presupunem ca e o agonie, dar nu cred ca guvernantii au curaj sa experimenteze solutia dura pe populatie, daca nu este absolut necesar.

In plus, sunt sigur ca BNR are niste stress-teste pe curs si stie ca de la un nivel incolo incep sa curga default-urile.

Tetelu spunea...

Chrysthyan are dreptate. Cu acest imprumut nu facem decit sa aminam deznodamintul. Daca deznodamintul e dat de alegerile prezindentiale din toamna, nu avem mult de asteptat.
Sau poate astia spera ca economia mondiala sa-si revina anul asta? Moment in care iar plecam la cules de capsuni?

Mihai spunea...

Salut,

Nu e nimic in neregula cu amanarea deznodamantului.

Criza in Romania ar fi fost mai putin acuta, daca influxul de euro din afara ar fi continuat.

Tetelu, ai partial dreptate. Cand Hoover a redus deficitul bugetar a pierdut alegerile - in 1933. Este si asta un calcul, dar nu singurul. Riscurile economice sunt mari.

Alexadi spunea...

emisiunea monetara...dobanzile sunt 8-9% acum. Erau 14-15% de multe luni. De undeva, cumva, au aparut niste lei, multi, si astia apasa pe dobanzi si pe curs.

Daca deficitul bugetar ramane cam la fel, si economia scade, si trebuie returnati 10 miliarde de catre guvern si poate tot atata de catre privati, in 2009, atunci:
-ori consumi toata rezerva BNR
-ori faci rollover imprumutandu-te la cea mai mica dobanda posibila. Si uite ca oferta cea mai buna e de la FMI.