Via Hotnews aflam ca in Coreea de Nord s-a copiat fara rusine modelul economic romanesc. Detalii in continuare.
Romania
In 16 august 1947, comunistii romani au "stabilizat" leul, astfel 1 leu stabilizat se preschimba contra 20.000 lei vechi, DAR, cu limite intre 1.5 milioane si 7.5 milioane lei vechi, in functie de cat de sanatoase erau originile posesorului de bani. "Speculantii" au fost pusi la zid, dar adevaratul motiv era saracirea populatiei (de preferat burgheze) si egalizarea veniturilor. A fost un furt calificat, practicat de un stat suveran. Toata operatiunea s-a derulat timp de 3 zile; daca ratai perioada de schimb - la revedere casa, buna ziua cooperativa.
Coreea de Nord
Dupa exact acelasi model, Coreea de Nord face o reforma monetara in noiembrie 2009. Coreenii au dreptul sa primeasca 1 won nou pentru 100 won vechi, in limita maxima de 450.000 woni vechi (180$, aproximativ 540 lei), oferta speciala fiind expirand in 6 zile. Motivul real pare a fi decapitarea sectorului privat (ilegal) care s-a imbogatit furnizand in special mancare si alte servicii interzise de comunisti.
Operatiunea coreeana este copie exacta a modelului romanesc din 1947, motiv de "mandrie patriotica".
Revenind la timpuri economice mai recente, furtul suveran de mai sus a supravietuit prin 2 metode:
- cea mai directa: taxa pe mostenire;
- intr-un mod mai subtil, prin impozite progresive extreme pe munca, penalizand salariile peste o anumita suma si egalizand taxarea saraciei.
A fost politica fiscala dusa pana in 2004 in Romania.
Citiți tot articolul...
miercuri, decembrie 02, 2009
marţi, decembrie 01, 2009
Retrospectiva economica a anului 2009 (I)
Desi nu ma astept sa la mari surprize dupa 6 decembrie 2009, cand poate se vor lua masuri economice nepopulare, merita sa trecem in revista trei evenimente economice care au influentat crucial anul 2009.
Locul III - Acordul cu FMI
Daca deschideam un ziar in toamna anului 2008, ce am fi citit?
Tariceanu: Romania nu va fi afectata de criza financiara internationala
Isarescu: Romania nu este in pericol sa fie afectata de criza financiara internationala
Nistoran: Piata telecom romaneasca nu va fi afectata de criza
Băsescu: România nu va fi afectată de criza financiară din SUA
Am reluat declaratiile de mai sus nu pentru a arata cat ne-am inselat ci pentru a ilustra incredibilul climat de optimism al vremii. In 2008 am avut o crestere economica uriasa, imobiliarele erau la maximul de pret, leul se tinea tare - toate acestea in octombrie 2008.
2 luni mai tarziu, dupa ce ne-am trezit mahmureala alegerilor parlamentare din 2008, politicienii au aflat in final ca situatia economica era dezastruoasa. Ca sa-l citam din nou pe Mugur Isarescu in 2009:
Calculele au aratat ca pentru anul 2009 Romania ar fi putut avea un deficit de finantare estimat intre 7,5 si 16 miliarde de euro, depinzand de sentimentul investitorilor straini si de dorinta lor de a reinnoi liniile de finantare ale bancilor si ale companiilor private
Negocierile cu FMI au inceput din decembrie, cand temerile economice abia razbateau din esalonul 2 (al tehnocratilor) din ministere. Declaratiile publice erau insa sforaitoare:
Isarescu: Nu avem nevoie de credit de la FMI
Situatia externa era insa grava. Dupa falimentul Lehman Brothers, sistemul financiar mondial era pe marginea prapastiei; tot ce insemna creditare externa pentru Romania inghetase iar alte tari din est (Ungaria, Letonia) apelasera deja la FMI pentru salvare.
Economia romaneasca era atunci supraincalzita, crescand peste nivelul de resurse disponibile. Cresterea se baza pe euro ieftini, pe un consum excesiv finantat de euro ieftini si pe excese de cheltuieli publice. Aveam deficite duble - fiscale si de cont curent, deficite care in urma crizei devenisera greu finantabile.
Pe 25 martie s-a semnat acordul, pe indicatori economici fantasmagorici fundamentati pe atragerea fondurilor europene. Din pacate, contribuabilii europeni nu au fost prea dornici sa-si piarda banii in Romania, asa ca deficitul bugetar agreeat cu FMI a crescut considerabil.
Avantajele acordului
- Guvernul roman a primit o injectie de credibilitate, dupa ce in 2008 guvernul anterior facuse dovada de maxima iresponsabilitate fiscala.
- BNR a avut resurse sa pastreze cursul relativ stabil;
- Guvernul a primit bani ieftini atunci cand deficitul bugetar nu a mai putut fi finantat din alte surse.
Putea fi evitat acordul?
Teoretic da. Daca:
- in 2008 nu am fi avut deficit bugetar atat de mare;
- daca in 2008 ar fi crescut taxele si s-ar fi temperat consumul;
- daca am fi atras mai multe fonduri europene;
- daca nu am fi avut un urias deficit de finantare in euro.
Multi de "daca" dar nicio certitudine. Si atunci dar si acum, acordul cu FMI a fost cea mai buna alegere.
Citiți tot articolul...
Locul III - Acordul cu FMI
Daca deschideam un ziar in toamna anului 2008, ce am fi citit?
Tariceanu: Romania nu va fi afectata de criza financiara internationala
Isarescu: Romania nu este in pericol sa fie afectata de criza financiara internationala
Nistoran: Piata telecom romaneasca nu va fi afectata de criza
Băsescu: România nu va fi afectată de criza financiară din SUA
Am reluat declaratiile de mai sus nu pentru a arata cat ne-am inselat ci pentru a ilustra incredibilul climat de optimism al vremii. In 2008 am avut o crestere economica uriasa, imobiliarele erau la maximul de pret, leul se tinea tare - toate acestea in octombrie 2008.
2 luni mai tarziu, dupa ce ne-am trezit mahmureala alegerilor parlamentare din 2008, politicienii au aflat in final ca situatia economica era dezastruoasa. Ca sa-l citam din nou pe Mugur Isarescu in 2009:
Calculele au aratat ca pentru anul 2009 Romania ar fi putut avea un deficit de finantare estimat intre 7,5 si 16 miliarde de euro, depinzand de sentimentul investitorilor straini si de dorinta lor de a reinnoi liniile de finantare ale bancilor si ale companiilor private
Negocierile cu FMI au inceput din decembrie, cand temerile economice abia razbateau din esalonul 2 (al tehnocratilor) din ministere. Declaratiile publice erau insa sforaitoare:
Isarescu: Nu avem nevoie de credit de la FMI
Situatia externa era insa grava. Dupa falimentul Lehman Brothers, sistemul financiar mondial era pe marginea prapastiei; tot ce insemna creditare externa pentru Romania inghetase iar alte tari din est (Ungaria, Letonia) apelasera deja la FMI pentru salvare.
Economia romaneasca era atunci supraincalzita, crescand peste nivelul de resurse disponibile. Cresterea se baza pe euro ieftini, pe un consum excesiv finantat de euro ieftini si pe excese de cheltuieli publice. Aveam deficite duble - fiscale si de cont curent, deficite care in urma crizei devenisera greu finantabile.
Pe 25 martie s-a semnat acordul, pe indicatori economici fantasmagorici fundamentati pe atragerea fondurilor europene. Din pacate, contribuabilii europeni nu au fost prea dornici sa-si piarda banii in Romania, asa ca deficitul bugetar agreeat cu FMI a crescut considerabil.
Avantajele acordului
- Guvernul roman a primit o injectie de credibilitate, dupa ce in 2008 guvernul anterior facuse dovada de maxima iresponsabilitate fiscala.
- BNR a avut resurse sa pastreze cursul relativ stabil;
- Guvernul a primit bani ieftini atunci cand deficitul bugetar nu a mai putut fi finantat din alte surse.
Putea fi evitat acordul?
Teoretic da. Daca:
- in 2008 nu am fi avut deficit bugetar atat de mare;
- daca in 2008 ar fi crescut taxele si s-ar fi temperat consumul;
- daca am fi atras mai multe fonduri europene;
- daca nu am fi avut un urias deficit de finantare in euro.
Multi de "daca" dar nicio certitudine. Si atunci dar si acum, acordul cu FMI a fost cea mai buna alegere.
Citiți tot articolul...
luni, noiembrie 30, 2009
Dubai Update
Via Bloomberg, aflam ca sunt sanse sa nu existe ajutor public pentru Dubai World, iar ceea ce parea a fi o minora problema de finantare a unei companii de stat sa se transforme in faliment.
Speranta creditorilor este ca Abu Dhabi va interveni cu bani si va salva onoarea, dar sansele pentru o salvare publica par a fi din ce in ce mai indepartate. Ar fi si pacat sa se piarda o ocazie de a pedepsi (macar putin) excesele facute in Dubai.
Cei mai importanti creditori bancari ai Emiratelor sunt:
(By Entity via Credit Suisse, citing Emirates Bank Association):
Sursa cifrelor: Zerohedge
Citiți tot articolul...
Speranta creditorilor este ca Abu Dhabi va interveni cu bani si va salva onoarea, dar sansele pentru o salvare publica par a fi din ce in ce mai indepartate. Ar fi si pacat sa se piarda o ocazie de a pedepsi (macar putin) excesele facute in Dubai.
Cei mai importanti creditori bancari ai Emiratelor sunt:
(By Entity via Credit Suisse, citing Emirates Bank Association):
HSBC Bank Middle East Limited: $17.0 billion
Standard Chartered Bank: $ 7.8 billion
Barlays Bank Plc: $ 3.6 billion
ABN-Amro (RBS): $ 2.1 billion
Arab Bank Plc: $ 2.1 billion
Citibank: $ 1.9 billion
Bank of Baroda: $ 1.8 billion
Bank Saderat Iran: $ 1.7 billion
BNP Parabas: $ 1.7 billion
Lloyds: $ 1.6 billionSursa cifrelor: Zerohedge
Citiți tot articolul...
Devalorizare in Vietnam
Dupa ce in data de 16 noiembrie guvernatorul Băncii Centrale din Vietnam jura cu mana pe datoria in dolari ca o depreciere a monedei naționale ar aduce riscuri inimaginabile tarii, pe 25 noiembrie Vietnam-ul si-a devalorizat moneda nationala cu 5%, marcand apropierea de cotațiile oficiale.
Vietnam este un mic miracol economic, marcand cifre foarte asemanatoare cu Romania - 8 ani de creștere economica neintrerupta, deficite duble (bugetare si de cont curent). Inflatia lor este 4.35%, rata de referinta 8%. Suna oarecum cunoscut. La fel ca si in Romania, autoritatile locale nu au stiut ce sa faca cu uriasele influxuri de capital. Devalorizarea are rolul de a reduce presiunea pe economie, care este supraincalzita. Riscul principal pentru Vietnam este ca aceasta devalorizare (de doar 5%) sa nu fie suficienta. Fata de cotatiile de pe piata neagra, mai e loc de inca -14%. Rolul real al unei devalorizari este sa faca speculatorii sa zica "Suficient, nu mai e nimic de castigat aici". Doar asa se castiga credibilitate.
In Romania am ales alta cale - in 2008 am accelerat la maxim spre prapastie, crescand deficitele bugetare si de cont curent. Noroc cu speculatorii care au fortat autoritatile sa-si faca treaba intr-un final.
Buffet zicea "You never know who is swimming naked until the tide goes out." Asta a fost cazul nostru: bulele speculative si intrările de capitaluri străine au convins autoritățile ca vremurile bune au venit pentru totdeauna din cauza priceperii lor in economie, când de fapt înotam au naturel.
Citiți tot articolul...
Vietnam este un mic miracol economic, marcand cifre foarte asemanatoare cu Romania - 8 ani de creștere economica neintrerupta, deficite duble (bugetare si de cont curent). Inflatia lor este 4.35%, rata de referinta 8%. Suna oarecum cunoscut. La fel ca si in Romania, autoritatile locale nu au stiut ce sa faca cu uriasele influxuri de capital. Devalorizarea are rolul de a reduce presiunea pe economie, care este supraincalzita. Riscul principal pentru Vietnam este ca aceasta devalorizare (de doar 5%) sa nu fie suficienta. Fata de cotatiile de pe piata neagra, mai e loc de inca -14%. Rolul real al unei devalorizari este sa faca speculatorii sa zica "Suficient, nu mai e nimic de castigat aici". Doar asa se castiga credibilitate.
In Romania am ales alta cale - in 2008 am accelerat la maxim spre prapastie, crescand deficitele bugetare si de cont curent. Noroc cu speculatorii care au fortat autoritatile sa-si faca treaba intr-un final.
Buffet zicea "You never know who is swimming naked until the tide goes out." Asta a fost cazul nostru: bulele speculative si intrările de capitaluri străine au convins autoritățile ca vremurile bune au venit pentru totdeauna din cauza priceperii lor in economie, când de fapt înotam au naturel.
Citiți tot articolul...
duminică, noiembrie 29, 2009
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)
Retweet
Postări
